România la Bienala de la Veneția
Una dintre cele mai mari manifestări culturale în domeniu, Bienala de Artă de la Veneția se va desfășura în perioada 9 mai-22 noiembrie, iar România va fi reprezentată prin două proiecte bine conturate.
Adrian Ghenie este artistul principal în cadrul proiectului Darwin’s Room, organizat în Pavilionul Național din Giardini di Castello; iar un colectiv de artiști români contemporani (Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ștefan Sava și Larisa Sitar) vor expune la Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția, proiectul ce se află sub conceptul Inventând adevărul.Despre ficțiune și realitate.
La 25 de ani de la căderea zidului Berlinului, Adrian Ghenie propune împreună cu Mihai Pop (curatorul proiectului) o analiză a actualității prin recurs la o istorie neoficială, una în care Darwin i-a întâlnit pe Freud și pe Marx. Invitatul său, Adam Curtis, este autorul unei binecunoscute serii de filme documentare despre istoria secolului XX văzută din perspectiva conceptului de putere și, în special, puterea ideilor (The Century of the Self, BBC). Concepută de Attila Kim, arhitectura expoziției e strâns legată de preocuparea lui Ghenie pentru interpelarea trecutului recent.
Expoziția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate se raportează la contextul cultural actual, răspunzând temei enunțate de curatorul bienalei, Okwui Enwezor, prin apelul la ficțiune ca instrument de înțelegere a lumii. Lucrarea “Single Use”a lui Michele Bressan aduce obiecte aparent banale într-o stare de excepție, prin investirea lor cu un nou rol – acela de a păstra intactă și ascunsă promisiunea produsului pentru care erau menite. Cele trei aparate foto cu filme nedevelopate se află într-o veșnică amânare și proiecție a conținutului inaccesibil. Proiectul lui Carmen Dobre-Hametner, “Consuming History” problematizează această nevoie a oamenilor de a experimenta hiperealitatea prin lucruri extreme și de a trăi o experiență a prezenței în trecut. Alex Mirutziu continuă cercetarea numită Prepared Poems și atribuie fiecărui cuvânt dintr-un poem responsabilitatea de a determina spațieriea versurilor, relația cu tipul de literă, golul și plinul, precum și alianțele semantice spontane care se produc pe pagina de hârtie. Lea Rasovszky compune o poveste din fragmente ale unor întâmplări reale, amintiri personale și citate din cărți, ficțiunea devenind o parte integrantă a vieții naratorului. Ștefan Sava propune un video-eseu despre potențialul, dar și limitele interpretării unei arhive personale de fotografii, problematizând reprezentarea unui trecut traumatic prin imagine. Larisa Sitar prezintă un proiect despre ideologie și istorie, propunând o nouă viziune asupra “grădinii dezordinii” prin aproprierea unor gravuri din diferite perioade care vorbesc despre violență, ruină și personajele anonime care au influențat parcursul umanității.
Activând această graniță “permeabilă” între realitate și imaginație, expoziția Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate reinterpretează fragmente ale istoriei și inventează noi strategii de a depăși dihotomia adevăr – ficțiune.
