de Camelia Enăchioiu


Locul de joacă din aeroport este de fapt o replică la în inima Stockholmului. Iar loc de joacă este impropriu spus, el fiind de fapt o instalație uriașă bazată pe literatură pentru copii, ilustrații, diorame și design de obiect, totul creat pe baza unor scene din poveștile lui Astrid Lindgren, Tove Jansson, Sven Nordqvist, Per Gustavsson. Cu alte cuvinte, un mix de arte care are scopul de a crește interesul copiilor pentru cărți, dar și de a le stimula simțul responsabilității. Cum? Prin ideea că totul poate fi atins, fiecare obiect în miniatură așezat frumos pe rafturi poate fi mutat,simțit, analizat, dar totul trebuie păstrat și pus la loc, fără a provoca stricăciuni.


Cel mai mare spațiu este alocat scriitoarei Astrid Lindgren, câștigătoare a premiului Alma, echivalentul Nobbelului în literatura pentru copii. Pe baza poveștilor ei a fost creat un adevărat tărâm magic care poate fi privit pe îndelete din vagoanele roșii ale unui tren care alunecă încet printre zecile de diorame create pe baza ilustrațiilor lui Marit Törnqvist. Artista olandeză a acceptat în 1994 provocarea de a crea o poveste tridimensională, desenând scene din carte și urmărind construcția întregii scenografii a spațiului, cu o suprafață de 1.000 de metri pătrați și o înălțime de 7 metri. În 1996 lucra încă la proiect și, timp de trei săptămâni, în fiecare dimineață la ora 8, Marit s-a urcat pe bicicletă și a mers până pe strada Dalagatan 46 din Stockholm cu o cutie de prăjituri.


La adresă se afla casa lui Astrid, în vârstă de 89 de ani, care a scris în acea perioadă ultimul ei text – cel rostit pentru călătorii din tren.


Conceptul este foarte popular în Suedia și, deși poate amintește de lumea Disney la un nivel mai mic, pune un accent mult mai mare pe lectură. Șase persoane încearcă să aducă conceptul și în București, sub denumirea de Harap-Alb, cu accent pe universul lui Ion Creangă, ilustrat de artista Irina Dobrescu. Inițiatorii proiectului sunt trei români și trei suedezi:

Arina Stoenescu, director artistic și designer, Staffan Götestam – producător, fondator al conceptului Junibacken, Fairytale Holding, Teodor Frolu – arhitect, Raluca Demetrescu – artist, Mario Kuibus – arhitect, Emmi Gereb & Florin Găinar – dezvoltatori web și fotografi. Ei au identificat o posibilă locație, Uzina Electrică Filaret, propunere agreată de primarul Sorin Oprescu. Proiectul este amplu, iar finanțarea necesară deloc de neglijat, astfel încât cei șase trebuie să se concentreze pe strângerea de fonduri. Banii europeni sunt una dintre cele mai importante surse pentru care echipa va aplica, dar vor avea în vedere și obținerea de credite și abordarea investitorilor privați.


Ca și în proiectul suedez, ilustrația contează cel mai mult. Astfel, consorțiul celor șase inițiatori a început colaborarea cu Biblioteca Națională Română și Clubul Ilustratorilor, dar și cu designerul suedez Tor Svae, foarte cunoscut și apreciat de suedezi.


Mai sunt multe de făcut până ce proiectul poate fi pus pe picioare căci, deși se bazează pe povești, crearea spațiului

nu e nici pe departe un joc de copii.