de Alice-Claudia Gherman, foto arhiva Florentina Vinica Barbu
Câteva flori și ramuri, un kenzan (suportul cu ace special pentru aranjarea în poziție verticală a florilor), apă rece, un vas simplu, dar elegant, plus puțin simț estetic, iată pe scurt câteva dintre elementele necesare pentru a realiza un aranjament în stil ikebana.
Și totuși, nu acesta e spiritul ikebana! Nu orice aranjament floral care aduce cu stilul japonez de aranjare a florilor e o ikebana. Da, poate că ikebana este despre principii - linii (conturul florilor și ramurilor folosite), volum, punct focal/accent (se folosește un element pentru a atrage atenția, de pildă o floare), spațiu (acel Ma 間 din japoneză care reprezintă spațiul gol sau negativ intenționat din jurul și din interiorul aranjamentului) și materiale (crengi, frunze vii sau moarte, rădăcini sau alte elemente vegetale sau non vegetale. În școala Sogetsu, de pildă se acceptă și materiale neconvenționale precum sârmă, plastic chiar). Poate că este despre tehnici precum tăierea tulpinilor sub apă (mizukiri), ori despre răsucirea tulpinilor astfel încât să obții un anumit efect vizual ș.a.m.d.
Totuși, Ikebana este mai mult decât atât. Pare ciudat, dar adevărul este că ikebana este despre filosofie și spiritualitate, despre Zen și omul interior. O „cale a florilor” pe care am pornit alături de Florentina Vinica Barbu și care ne-a explicat arta aranjării plantelor ca formă profundă de meditație activă. Un exercițiu de introspecție prin care învățăm că imperfecțiunea, efemeritatea sunt în noi și în natura înconjurătoare și, contrar a ceea ce ne învață lumea modernă, nu trebuie să le detestăm, ci să le acceptăm și să le apreciem ca parte a marelui mister al Universului.
Kadō, Calea Florilor o cale spre înțelepciune și umilință
„Dacă vrei să faci ikebana, trebuie să știi că ikebana nu există fără kadō 花道 Calea Florilor, iar kadō nu există în afara Zen. La nașterea ikebanei au contribuit mai mult sau mai puțin toate formele de spiritualitate japoneză și nu numai”, explică Florentina. „Au contribuit confucianismul, shintoismul cu sacralitatea plantelor și taoismul. De fapt, filozofia Zen a fost puternic influențată de taoism, iar toate aceste filozofii au creat ceea ce înseamnă ikebana. Termenul provine din cuvintele japoneze ikeru (a aranja, a trăi sau a avea viață) și hana (floare).
Ikebana e o expresie a universului, este simbolică. Toate elementele dintr-un aranjament ikebana sunt simbolice. Ikebana te învață pur și simplu că natura este. Soarele este, florile sunt. Nimic mai mult, nimic mai puțin. Noi oamenii suntem niște ființe efemere dintr-un univers în care sunt și alte ființe sau neființe tot efemere, dar suntem cu toții parte a unui univers etern, iar asta ne face mai umili și ne dă totodată speranța că ceea ce suntem nu se pierde, iar ăsta e un aspect emoționant în estetica japoneză”.
Ikebana este o formă de meditație
În ikebana ai un vas care reprezintă universul și trei elemente primordiale: cerul, pământul și omul. Noi suntem între cer și pământ și împreună formăm un echilibru, formăm armonia. „Când creezi această armonie într-un vas, aceasta ni se transferă nouă în suflet, iar eu pot să-mi proiectez acolo lumea interioară. Eu personal am ajuns la înțelegerea celor din jur prin intermediul ikebana”, mărturisește Florentina. „Din felul în care cineva își construiește ikebana pot să-mi dau seama ce este în sufletul său. Poate vine din practica mea îndelungată în ikebana, poate pentru că, așa cum spuneam, ikebana este mai mult decât plantele și simbolistica lor. Când ajungi la esență, adică ajungi la shussho 出所 sau 素性, esența vieții care animă acele plante, ajungi la miezul problemei, adică la viață și moarte. Plantele în momentul în care le tai ai spune că mor, dar prin ikebana asta faci: le dai o altă viață și asta este ikebana, vine de la ikeru a da o nouă viață florii - hana.
Ikebana te aduce aproape de natură, faci parte din ea, te ajută să conștientizezi că ești parte a ei. În momentul în care construiești ikebana, tu ești acolo, nu există ikebana în afara ta. Tu ești floarea care moare. Tu ești planta uscată, în final. Ești tot ceea ce construiești acolo și treci prin aceste stadii ale vieții, de la început la sfârșit. Și înțelegi mai ușor astfel viața. De aceea cel mai important este procesul prin care tu însuți creezi aranjamentul în sine. Liniștea, felul în care te pregătești dinainte pentru asta.
Ikebana este o formă de meditație! Apoi este pacea cu care rămâi în final, după ce ai creat o ikebana. Sigur că le creezi bucurie și celor din jur care îți admiră opera, dar în primul rând ikebana este o artă individualistă, este despre tine”, spune Florentina. Așa stând lucrurile este de la sine înțeles de ce, ikebana adevărată nu poate fi transformată în afacere, în sensul de a vinde aranjamentele create. „Cineva m-a întrebat de ce nu vând aranjamentele pe care le fac? Cum să fac asta? Nu e despre a face bani, e despre pace, interiorizare, despre meditație, nu despre bani! Mi-e imposibil așa ceva. Nu pot gândi astfel și nu asta înseamnă că practici ikebana”, spune Florentina.
Hana no kokoro - De la sufletul florii la sufletul tău
Ikebana se mulează pe trecerea anotimpurilor, anotimpurile fiind extrem de importante pentru estetica japoneză. De aceea Florentina ține cursuri și expoziții în funcție de anotimpuri cu grupuri de studiere a ikebanei din școala Sogetsu.
Sigur că sunt și o serie de reguli de care se ține cont: proporțiile, liniile, focusul - unde se duce atenția, cum se răspândește energia în întregul aranjament, este el conflictual? Cum se potrivește textura plantelor cu vasul? Mai sunt umbrele, reflexia, apa. „Poți să creezi ikebana cu apa. Fondatorul școlii Sogetsu, primul iemoto al școlii, Sofu Teshigahara, spunea că ikebana poate fi creată de oricine, oriunde, oricând și cu orice material. Dacă ești în deșert creezi ikebana cu nisip. Ikebana este o supapă pentru creativitatea noastră. Este o cale spirituală a florilor care ne vorbește despre puritatea plantelor și legătura dintre ele și sufletul nostru, fiindcă prin ikebana încercăm să ne găsim corespondența dintre ceea ce este în sufletul nostru și sufletul/inima florii Hana no kokoro (花の心).
Poți să construiești o ikebana după norme sau poți să alegi libertatea. Am observat la cursanții mei că sunt unii cărora le e frică de libertate și preferă formele fixe, în timp ce alții vor doar libertate, să nu fie îngrădiți niciodată de norme. Uneori, începătorii, fiindcă nu cunosc limite și reguli, sunt mai creativi decât cei care încep să studieze formele fixe și se simt constrânși de reguli”, avertizează Florentina Vinica Barbu.
Frumusețea imperfecțiunii
Ikebana este de asemenea despre frumusețea imperfecțiunii, ne amintește Florentina. „În societatea occidentală sau să zicem în societatea modernă, suntem tributari perfecțiunii. Am ajuns să fim cumva striviți de perfecțiune. Nu suntem îndeajuns de buni, de frumoși și de inteligenți. Niciodată nu e destul. Femeile au tot felul de complexe, bărbații au complexe și vrem întotdeauna mai mult și mai mult.
Prin ikebana învățăm că natura este frumoasă exact așa cum este. Nici măcar nu s-a pus vreodată problema de perfecțiune în natură. Există frumusețe în formele strâmbe și contorsionate. Natura e frumoasă în esența sa și crește în ritmul ei, în ciclicitatea ei se naște, trăiește, moare, renaște pentru a muri din nou. Asta ne învață ikebana atunci când folosește inclusiv frunzele și crenguțe moarte sau aparent banale, dar care pot da viață unui aranjament. Ikebana ne învață că noi oamenii suntem frumoși așa cum suntem. Și, dacă acceptăm că natura este frumoasă prin imperfecțiunile sale, ne putem accepta și pe noi înșine, fără a mai pune atâta presiune”, conchide Florentina.
În cultura japoneză, fiecare floare înflorește în ritmul propriu, fără a fi în competiție cu celelalte.
Ikebana și conștiința sacrificiului
Ca să creezi frumosul în ikebana, trebuie adesea să tai sau să scoți ceea ce este în plus, iar asta ar putea să pară multora un soi de cruzime asupra plantelor și florilor. Florentina, însă, spune că e firesc să facă asta. „Oare nu tăiem arbuștii și curățăm crengile arborilor toamna și primăvara? Oare când recoltăm fructele pomilor, nu pare că efectuăm niște manevre dure? Asta se face și în horticultură, nu merge altfel. Și atunci, de ce e cruzime aici? Sigur am putea - și chiar mi-a spus asta o doamnă - să punem un ghiveci cu flori undeva într-un colț al casei, ca să transferăm un pic de natură în casa noastră. Poți gândi și așa, nu!? Dar un ghiveci nu va fi niciodată purtător de simboluri, ca în ikebana. Și dacă e să gândim pe firul cruzimii, de ce să ții planta la ghiveci în casă, când mai bine i-ar merge afară, unde nu este chinuită? Există la cei care practică cu adevărat kadō 花道 (ei se numesc kadoka) o conștiință a sacrificiului pe care îl fac plantele, iar în școlile tradiționale nu doar că sacrificiul este recunoscut, dar plantele sunt tratate cu respect, ele nu sunt aruncate la gunoi, ci sunt îngropate, după veștejire. Anul acesta am fost trei săptămâni în Japonia la Nara, Tokyo și la Kyoto. La Kyoto unde este sediul Școlii Saga Goryu, am văzut chiar un monument dedicat plantelor care au fost sacrificate în ikebana.”, spune Florentina. Și mai e ceva interesant aici! Aproape totdeauna practicanții de kado din Japonia sunt și grădinari, pe principiul că nu trebuie doar să iei viața, ci să o și creezi. Se realizează astfel un echilibru între viață și moarte. De asemenea, mulți dintre kadoka practică și olăritul, care este tot o „cale”, numită togeidō, ei își creează singuri vasele, menținând un echilibru între plante și vasele în care sunt „găzduite”.
Florentina Vinica Barbu într-un atelier de olărit japonez, alături de Harashima Shigemoto, unul dintre cei mai importanți artiști ceramiști contemporani din Japonia.
Fiind atât de încărcată de spiritualitate, ikebana nu trebuie privită așadar sub nicio formă ca o modalitate de a crea aranjamente florale, ci mai degrabă ca o formă de sculptură/pictură cu plante care vorbește despre sinele interior și natura umană, transmite emoție observatorilor și creează sensuri noi.
Florentina Vonica Barbu - profesoara cu numele de floare 愛花 Aika (Floarea Iubirii)
Florentina Vinica Barbu a iubit dintotdeauna florile și a fost atrasă încă din copilărie de plante. Așa a descoperit în casa bunicilor o carte despre ikebana, semnată Laura Sigarteu Petrina. A citit-o pe nerăsuflate și a învățat-o pe dinafară. Mai târziu, deși cânta în corul Radiodifuziunii Române și s-a pregătit să dea admiterea la Conservator, Florentina a ales în cele din urmă Facultatea de Horticultură. De altfel numele său este legat indestructibil de lumea florilor. Și nici numele Vinica, nu se îndepărtează prea mult de referința la plante, la viață și viță de vie, așa încât puntem spune că traiectoria profesională urmată de Florentina a fost de fapt mâna destinului care i-a îndrumat pașii spre universul minunat al plantelor, culminând cu ikebana.
Trei doamne profesor i-au călăuzit pașii în ikebana: profesoara Rumiko Matsumura Sensei, Riji în Școala Sogetsu, Nadia El Borai Yamamura Sensei, mare maestră în Școala Ohara și mentorul Florentinei, cea care a introdus-o în Ikebana Intl și care „a împins-o de la spate” să inițieze filiala Ikebana Intl Bucharest aici. Și Yukiko Tanaka Sensei, fără de care nu putea înființa Asociația, pentru că regulile spuneau că trebuie cel puțin 2 școli diferite de Ikebana. Yukiko Tanaka Sensei este practicantă de ikebana în Școala Saga Goryu, profesor de japoneză și de ceremonialul ceaiului. Un alt nume important pentru parcursul Florentinei în universul ikebana a fost și profesorul Osamu Inoue de la Universitatea de Arte Saga din Kyoto, cel care i-a propus să fie unul dintre directorii ISIR (International Society of Ikebana Research).
Astăzi, doctorand în horticultură, membră în Sogetsu Teachers Association și ISIR / International Society of Ikebana Research, Florentina împărtășește din cunoștințele și secretele ikebanei tuturor celor care vor să se apropie de flori, altfel decât doar pentru a realiza aranjamente florale frumoase. Profeosoara sa. Rumiko Matsumura Sensei de la Școala Sogetsu, pe perioada studiului, urmărindu-i parcursul i-a dat Florentinei numele japonez de floare 愛花 Aika (în traducere Floarea Iubirii), căci Florentina se apropie de flori cu delicatețe și iubire.
