Prof. ddr. Rudi Rizman

Profesor de Sociologie și Științe Politice la Universitatea din Ljubljana și Universitatea din Bologna

Deși slovenii și-au obținut independența în urmă cu doar 25 de ani, ei au format o națiune cu secole înainte. Supraviețuirea lor etnică nu este întâmplătoa­re; au reușit să reziste războaielor frecvente cu care este presărată istoria sângeroasă a continentului în ciuda faptului că sunt una din­tre cele mai mici nații ale Europei. Au reușit să-și păstreze o identi­tate culturală distinctă datorită capacității lor antreprenoriale și adaptării permanente la schimbă­rile de natură socială și culturală. S-au bizuit de-a lungul istoriei pe proverbul care spune că „ai nevoie atât de rădăcini, cât și de aripi“, fapt ce explică traducerea Bibliei în pro­pria limbă acum 430 de ani, împreună cu alte treisprezece națiuni din Europa.

Este clar că identitatea culturală slovenă, ancorată în propria sa lim­bă, nu ar fi putut supraviețui fără să se bazeze pe o economie viabilă și pe un spirit antreprenorial viu. Amplasarea pe de o parte între Alpi și Mediterana, și pe de altă parte între câmpiile Pannoniei și Podișul Karst, i-a conferit Sloveniei un avantaj semnificativ. La acestea se adaugă des­chiderea economică și culturală permanentă, atât față de influențele pozitive, cât și de cele negative. În această privință, am fi superficiali dacă am clasa Slovenia printre Nordici („Germani“) sau printre Sudici („Italieni“), pentru că, în realitate ei se bucură de un stil de viață hibrid. Dacă ne permitem câteva generalizări, slovenii leagă etica muncii și a disciplinei de o „binemeritată“ desfătare, care înseamnă completarea implicării lor în societate cu diverse activități de petrecere a timpului liber (sport, relaxare, cultură) și, nu în ultimul rând, cu vaste opțiuni gas­tronomice.

Slovenii, așa cum se poate extrapola analizând istoria și prezentul, au fost permanent motivați și ac­tivi în chestiunile sociale sensibile și critice. Acest lucru se reflectă în mod special la protejarea și spri­jinirea bunului comun – național și internațional. Dovezile în acest sens sunt numeroase – activități și inițiative realizate de societatea civilă al căror număr depășește cu mult media Uniunii Europene. Majoritatea acestor activități se concentrează în jurul unor teme cum ar fi: inechitățile sociale, defi­citul democratic, probleme legate de crizele din zona Euro și inte­grarea europeană, preocupările față de emigranți, încălcarea drepturilor omului, războaiele injuste etc. Slovenii au o atitudine critică față de politică și doar ocazional au poziții extreme, atunci când politicienii își asumă forme excesive de conduită (corupție, clientelism, dominația pluripartită), urmând astfel într-o mare măsură tiparele comportamentele ale altor state europene.

Prof. ddr. Rudi Rizman

FOTO: www.delo.si

Una dintre provocările păstrării identității slovene este globaliza­rea, dar există convingerea că pot reuși în acest demers numai ca mem­bri ai Uniunii Europene și împreună cu alte forțe progresiste din comu­nitatea internațională. Fiind o țară cu două treimi din teritoriu acoperit de păduri, strategia de dezvoltare pentru anul 2020 se bazează pe spri­jinul financiar al Uniunii Europene și se concentrează pe o „specializare inteligentă“. Mai exact, prioritățile guvernului pentru anii următori sunt reprezentate de introducerea tehnologiilor nepoluante (biotehnologie, microelectronică, nanotehnologii și tehnologia informației) precum și de utilizarea inteligentă a resurselor, promovarea unui stil de viață sănă­tos și crearea unor zone ofertante pentru dezvoltarea unor noi proiecte imobiliare și recreaționale. Această strategie se sprijină într-o măsură covârșitoare pe finanțările Uniunii Europene, ceea ce îi poate garanta un eventual succes.