Prof. ddr. Rudi Rizman
Profesor de Sociologie și Științe Politice la Universitatea din Ljubljana și Universitatea din Bologna
Deși slovenii și-au obținut independența în urmă cu doar 25 de ani, ei au format o națiune cu secole înainte. Supraviețuirea lor etnică nu este întâmplătoare; au reușit să reziste războaielor frecvente cu care este presărată istoria sângeroasă a continentului în ciuda faptului că sunt una dintre cele mai mici nații ale Europei. Au reușit să-și păstreze o identitate culturală distinctă datorită capacității lor antreprenoriale și adaptării permanente la schimbările de natură socială și culturală. S-au bizuit de-a lungul istoriei pe proverbul care spune că „ai nevoie atât de rădăcini, cât și de aripi“, fapt ce explică traducerea Bibliei în propria limbă acum 430 de ani, împreună cu alte treisprezece națiuni din Europa.
Este clar că identitatea culturală slovenă, ancorată în propria sa limbă, nu ar fi putut supraviețui fără să se bazeze pe o economie viabilă și pe un spirit antreprenorial viu. Amplasarea pe de o parte între Alpi și Mediterana, și pe de altă parte între câmpiile Pannoniei și Podișul Karst, i-a conferit Sloveniei un avantaj semnificativ. La acestea se adaugă deschiderea economică și culturală permanentă, atât față de influențele pozitive, cât și de cele negative. În această privință, am fi superficiali dacă am clasa Slovenia printre Nordici („Germani“) sau printre Sudici („Italieni“), pentru că, în realitate ei se bucură de un stil de viață hibrid. Dacă ne permitem câteva generalizări, slovenii leagă etica muncii și a disciplinei de o „binemeritată“ desfătare, care înseamnă completarea implicării lor în societate cu diverse activități de petrecere a timpului liber (sport, relaxare, cultură) și, nu în ultimul rând, cu vaste opțiuni gastronomice.
Slovenii, așa cum se poate extrapola analizând istoria și prezentul, au fost permanent motivați și activi în chestiunile sociale sensibile și critice. Acest lucru se reflectă în mod special la protejarea și sprijinirea bunului comun – național și internațional. Dovezile în acest sens sunt numeroase – activități și inițiative realizate de societatea civilă al căror număr depășește cu mult media Uniunii Europene. Majoritatea acestor activități se concentrează în jurul unor teme cum ar fi: inechitățile sociale, deficitul democratic, probleme legate de crizele din zona Euro și integrarea europeană, preocupările față de emigranți, încălcarea drepturilor omului, războaiele injuste etc. Slovenii au o atitudine critică față de politică și doar ocazional au poziții extreme, atunci când politicienii își asumă forme excesive de conduită (corupție, clientelism, dominația pluripartită), urmând astfel într-o mare măsură tiparele comportamentele ale altor state europene.
Prof. ddr. Rudi Rizman
FOTO: www.delo.si
Una dintre provocările păstrării identității slovene este globalizarea, dar există convingerea că pot reuși în acest demers numai ca membri ai Uniunii Europene și împreună cu alte forțe progresiste din comunitatea internațională. Fiind o țară cu două treimi din teritoriu acoperit de păduri, strategia de dezvoltare pentru anul 2020 se bazează pe sprijinul financiar al Uniunii Europene și se concentrează pe o „specializare inteligentă“. Mai exact, prioritățile guvernului pentru anii următori sunt reprezentate de introducerea tehnologiilor nepoluante (biotehnologie, microelectronică, nanotehnologii și tehnologia informației) precum și de utilizarea inteligentă a resurselor, promovarea unui stil de viață sănătos și crearea unor zone ofertante pentru dezvoltarea unor noi proiecte imobiliare și recreaționale. Această strategie se sprijină într-o măsură covârșitoare pe finanțările Uniunii Europene, ceea ce îi poate garanta un eventual succes.
