Prof. ddr. Rudi Rizman
Profesor de Sociologie și Științe Politice la Universitatea din Ljubljana și Universitatea din Bologna
Deși slovenii și-au obținut independența în urmă cu doar 25
de ani, ei au format o națiune cu secole înainte. Supraviețuirea lor etnică nu
este întâmplătoare; au reușit să reziste războaielor frecvente cu care este
presărată istoria sângeroasă a continentului în ciuda faptului că sunt una dintre
cele mai mici nații ale Europei. Au reușit să-și păstreze o identitate
culturală distinctă datorită capacității lor antreprenoriale și adaptării
permanente la schimbările de natură socială și culturală. S-au bizuit de-a
lungul istoriei pe proverbul care spune că „ai nevoie atât de rădăcini, cât și
de aripi“, fapt ce explică traducerea Bibliei în propria limbă acum 430 de
ani, împreună cu alte treisprezece națiuni din Europa.
Este clar că identitatea culturală slovenă, ancorată în
propria sa limbă, nu ar fi putut supraviețui fără să se bazeze pe o economie
viabilă și pe un spirit antreprenorial viu. Amplasarea pe de o parte între Alpi
și Mediterana, și pe de altă parte între câmpiile Pannoniei și Podișul Karst,
i-a conferit Sloveniei un avantaj semnificativ. La acestea se adaugă deschiderea
economică și culturală permanentă, atât față de influențele pozitive, cât și de
cele negative. În această privință, am fi superficiali dacă am clasa Slovenia
printre Nordici („Germani“) sau printre Sudici („Italieni“), pentru că, în
realitate ei se bucură de un stil de viață hibrid. Dacă ne permitem câteva
generalizări, slovenii leagă etica muncii și a disciplinei de o „binemeritată“
desfătare, care înseamnă completarea implicării lor în societate cu diverse
activități de petrecere a timpului liber (sport, relaxare, cultură) și, nu în
ultimul rând, cu vaste opțiuni gastronomice.
Slovenii, așa cum se poate extrapola analizând istoria și prezentul, au fost permanent motivați și activi în chestiunile sociale sensibile și critice. Acest lucru se reflectă în mod special la protejarea și sprijinirea bunului comun – național și internațional. Dovezile în acest sens sunt numeroase – activități și inițiative realizate de societatea civilă al căror număr depășește cu mult media Uniunii Europene. Majoritatea acestor activități se concentrează în jurul unor teme cum ar fi: inechitățile sociale, deficitul democratic, probleme legate de crizele din zona Euro și integrarea europeană, preocupările față de emigranți, încălcarea drepturilor omului, războaiele injuste etc. Slovenii au o atitudine critică față de politică și doar ocazional au poziții extreme, atunci când politicienii își asumă forme excesive de conduită (corupție, clientelism, dominația pluripartită), urmând astfel într-o mare măsură tiparele comportamentele ale altor state europene.
Prof. ddr. Rudi Rizman
FOTO: www.delo.si
Una dintre provocările păstrării identității slovene este
globalizarea, dar există convingerea că pot reuși în acest demers numai ca membri
ai Uniunii Europene și împreună cu alte forțe progresiste din comunitatea
internațională. Fiind o țară cu două treimi din teritoriu acoperit de păduri,
strategia de dezvoltare pentru anul 2020 se bazează pe sprijinul financiar al
Uniunii Europene și se concentrează pe o „specializare inteligentă“. Mai exact,
prioritățile guvernului pentru anii următori sunt reprezentate de introducerea
tehnologiilor nepoluante (biotehnologie, microelectronică, nanotehnologii și
tehnologia informației) precum și de utilizarea inteligentă a resurselor,
promovarea unui stil de viață sănătos și crearea unor zone ofertante pentru
dezvoltarea unor noi proiecte imobiliare și recreaționale. Această strategie se
sprijină într-o măsură covârșitoare pe finanțările Uniunii Europene, ceea ce îi
poate garanta un eventual succes.
