Arhitecții români schimbă fața orașelor lumii

Sediul firmei Guerlain sau al ziarului Le Figaro din Paris, Arhivele din Montreal, vile în America, spitale, centre comerciale și sedii de bănci de pretutindeni – toate au în comun contribuția importantă a arhitecților români.

Să începem prin câteva cifre semnificative, care conturează imaginea pieței de arhitectură din Europa – zona unde aleg cei mai mulți specialiști români să-și împlinească profesia. Studiul „Arhitect în România“, coordonat de Șerban Țigănaș (președintele Ordinului Arhitecților din România) împreună cu echipa de cercetători de la Facultatea de Sociologie a Universității Babeș Bolyai din Cluj prezintă statistici complexe ale situației arhitecților români, având drept concluzie dorința și nevoia de schimbare. Într-o țară care produce un număr prea mare de arhitecți, tot mai mulți aspiră la evoluția profesională în țările cu standarde ridicate.

Și nu sunt puțini cei care duc ambiția și creativitatea românească peste hotare, continuând parcursul drumului deschis de multe personalități românești afirmate în străinătate prin realizările lor remarcabile.

Dan Sergiu Hanganu este adesea menționat ca fiind unul dintre cei mai mari arhitecți români contemporani. Deși a absolvit Facultatea de Arhitectură în București, unde a fost și asistent universitar și a început să lucreze în institutele de proiectare din țară, Dan Hanganu s-a stabilit în 1970 în Canada, țara care i-a adus recunoașterea internațională.

Aici a realizat câțiva ani mai târziu primul său proiect important, un complex de locuințe în Quebec. Membru de onoare al Academiei Române (din anul 2003), Dan Hanganu a participat la realizarea unora dintre cele mai importante lucrări din Canada și nu numai, clădiri ce au intrat în patrimoniul arhitectural al întregii lumi: studiourile La Cirque du Soleil, La Tour de la Bourse, Le Centre Bell – toate din Montreal.

Restaurarea și transformarea unor edificii de referință se numără de asemenea printre realizările sale: Le Théâtre du Nouveau Monde, Quebec Archives, Abbey Church (Quebec). Pentru proiectul Muzeului de Arheologie Pointe-à-Callière, una dintre cele mai cunoscute clădiri din Montreal, a primit în 1994 medalia guvernatorului general al provinciei Quebec. Parque Expo’98 (Lisabona, Portugalia), Quatab Enclave (Gurgaon, India) și alte zeci de construcții din Canada, Elveția, Maroc, India și România îi completează portofoliul impresionant.

Arhitectul Dan Hanganu este membru al Academiei Regale Canadiene de Arte, al Ordinului Arhitecților din Quebec și al Asociației de Arhitecți din Ontario. Este profesor la Universitățile Montreal și McGill și profesor asociat la diverse universități din SUA, Argentina, Chile, Mexic, Columbia, China, Franța și Italia. A fost recunoscut cu 9 premii de excelență, acordate de către Ordinul Arhitecților din Quebec, dar și cu alte zeci de premii pentru realizările sale.

Din rândul generației actuale, frații Daniel și Maximilian Zielinski au uimit o lume întreagă prin ideile, creativitatea și performanțele lor. Au început studiul arhitecturii la București, în primii doi ani, continuând apoi la Stuttgart, în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase universități de profil occidentale.

Au fost admiși să lucreze în cadrul unuia dintre cele mai mari studiouri de arhitectură din lume, Foster & Partners, la Londra, biroul de creație cu peste 1.000 de arhitecți, cu lucrări de notorietate mondială. Acolo au avut ocazia să proiecteze orașul viitorului, în Emiratele Arabe Unite, 100% nepoluat.

Orașul verde din Abu Dhabi prezintă un concept total eficient energetic, ce va genera costuri administrative foarte mici. Proiectul se bazează pe energia solară și construcții cu forme aerodinamice, care facilitează circuitul energetic, cu vegetație luxuriantă și rețea de transport automatizată, fără șoferi.

Sunt frați gemeni și nu își pot imagina reușita unui proiect unul fără celălalt. Tot împreună au câștigat și concursul „Living City Design“ cu propunerea de remodelare a orașului Paris. Un model de organizare urbanistică, ce tinde tot spre eficiența energetică și scăderea nivelului de poluare.

Dezvoltarea zonelor cu vegetație, transferarea rețelei de transport în subteran, utilizarea pe scară largă a mijloacelor de locomoție ecologice sunt câteva dintre transformările pe care tinerii arhitecți Zielinski le consideră obligatorii pentru evoluția oricărui oraș. Master planul orașului Tripoli din Libia sau Trogir din Croația, turnul de 300 de metri al Băncii Naționale din Kuweit sunt alte câteva proiecte la care au lucrat.

Tot în cadrul studioului Foster & Partners au primit provocarea cea mai mare de până acum: construirea noului sediu Apple din California, estimat să fie finalizat în anul 2016. Forma unui cerc imens, cu diametrul de 500 de metri, asemeni unei nave spațiale combină performanțele tehnologice și materialele inovative cu cele naturale și vegetația. L-au cunoscut personal pe Steve Jobs, fondatorul Apple și încearcă să-i împlinească dorința.

Cristian Gavrilescu este tot arhitect român. Emigrat la 30 de ani în SUA, imediat după încheierea studiilor de arhitectură la București, s-a stabilit la New York, unde a avut ocazia să învețe arhitectura direct în șantier. A colaborat cu unii dintre cei mai renumiți arhitecți din lume, precum Charles Gwathmey sau I.M. Pei, autorul piramidei de la Luvru. Arhitectul român a preluat o parte din proiectele acestuia din urmă, după ce americanii au încetat să mai lucreze cu statele arabe, în urma evenimentelor din septembrie 2001.

Cristian Gavrilescu este românul care a desenat Palm Tower din Dubai, cel mai înalt turn din lume, cu o înălțime de 1.000 de metri, care se dorea a depăși recordul mondial deținut de o altă clădire din Dubai, Burj Khalifa (830 metri). Experienței americane i-au urmat doi ani petrecuți în Londra, unde Cristian Gavrilescu a lucrat în cadrul KPF International, alături de celebrul arhitect Daniel Libeskind, cel care a proiectat memorialul World Trade Center.

Christian Tanascaux, activând atât în Franța cât și în România, este unul dintre puținii arhitecți specializați în proiectarea de spitale, care a lucrat zeci de proiecte între anii 1986 și 2002, printre care spitalul Vaugirard și spitalul Cochin, ambele în Paris.

Arhitecții români au adus o importantă contribuție și sferei teoretice a profesiei, prin activitatea academică venită în completarea celei practice. Unul dintre marii oameni de cultură este Livio Dimitriu, arhitect de renume internațional și profesor la „Pratt Institute“ din New York.

Este una dintre personalitățile de a cărei experiență sunt privilegiați și tinerii studenți români, fiind adesea invitat în comisiile de admitere și pentru a susține cursuri la diverse universități. Profesorul Dimitriu a fondat Urban Studies and Architecture Institute, cu sedii la New York şi la Verona și este autorul a numeroase studii de specialitate și volume editate la nivel mondial. Printre creațiile sale se află proiecte de arhitectură rezidenţială, instituţională şi religioasă, de design urban şi industrial în SUA, Italia, Japonia, Coreea şi România.

De altfel, recunoașterea realizărilor sale numără o serie de premii importante precum „Honor Award/First Prize“ al American Institute of Architects (1985), „First Prize Places Competition“ (1984), Premiile Bienalei de la Veneţia, Medalia de Aur pentru Design Urban de la Cefalu, Italia (1979) etc. Proiectele au fost expuse în cadrul unor expoziții de prestigiu la Architecture Museum din Germania, Taiwan Fine Arts Museum, Museum of Finnish Architecture, Bienala de la Veneţia, MoMA din New York sau Muzeul de Artă Modernă din Paris.

Modelelor expuse în rândurile de mai sus li se alătură multe altele, arhitecți care duc cu succes numele României în țările în care profesează și care, invariabil, aduc plus valoare proiectelor pe care, în foarte multe cazuri, se întorc să le realizeze în țara lor. O mare parte din experiențele lor au fost adunate de dr. arh. Adrian Mahu în volumul „Arhitecții și exilul“ publicat în 1992, un album cu biografii și proiecte ale 68 de arhitecți români realizați peste hotare, răspândiți în toată lumea.