Fabrica de pensule

Strada Henri Barbusse 59 – 61 din Cluj-Napoca a devenit de câțiva ani un punct de reper pentru zona artei contemporane românești. La această adresă se află Fabrica de Pensule. Un concept larg, un spațiu cultural neconvențional, un loc de coagulare a celor mai importante eforturi din zona artistică a momentului. Succesul acestei inițiative entuziaste a fost consemnat în New York Times și Huffington Post.

Clujul este al doilea oraș din România ca importanță și unul dintre centrele creatoare cele mai puternice, cu o școală artistică de excepție, reprezentată de artiști contemporani cu renume mondial, precum Adrian Ghenie, Victor Man sau Marius Bercea. Fabrica de Pensule a transformat Clujul într-un hub artistic și a devenit cel mai important brand cultural al orașului, fiind menționat pe locul al treilea între 12 orașe care definesc avangarda artistică a secolului XXI, în volumul Art Cities of the Future: Avant-Gardes of the 21st Century, editat de Phaidon în 2013.

Numele simplu duce de fapt mai departe conotația artistică a spațiului, revitalizat după câțiva ani de la falimentul în care se găsea fabrica în anul 2000. Fapt care nu mai pare nici măcar surprinzător, într-o țară în care producția a intrat în colaps sau este îngropată de viteza și puterea cu care s-a dezvoltat mâna de lucru pe piața asiatică, de exemplu. 

Practica recuperării unor spații industriale, a unor zone virane inerte este una obișnuită în peisajul internațional al artei contemporane, este un model care a dat naștere unor proiecte de succes și a oferit posibilitatea afirmării unor artiști importanți. În Occident este foarte des întâlnit acest demers al recuperării și reintegrării zonelor părăsite în țesutul viu al orașului, face parte din cultura urbană. Epocile modernă și contemporană încearcă să aducă arta în mijlocul publicului larg, este o formă de manifestare culturală la care trebuie să aibă acces cât mai multă lume. Astfel, spre deosebire de secolele trecute, când arta era o formă eminamente elitistă, apanaj al Bisericii și al aristocrației, astăzi ea cunoaște forme din ce în ce mai populare și mai accesibile. Acum coboară de pe pereții muzeelor și galeriilor direct în stradă, în aer liber, în spații publice, industriale și atipice pentru un act artistic. 

Un astfel de loc este și Fabrica de Pensule din Cluj, care, dintr-un spațiu de producție industrială, unde se fabricau pensule pentru vopsit profesional, dar și cele destinate picturii, a fost transformată în centru cultural multi-disciplinar la începutul lui 2009, când un grup de artiști, curatori și oameni de cultură din Cluj, constituiți într-o formă organizațională non-profit, o federație, au preluat spațiul pentru a-l revitaliza și a-l restitui comunității. 

În România acest proiect reușit de metamorfozare nu are concurent. Astăzi centrul beneficiază de peste 2.500 de metri pătrați funcționali, reprezintă peste 40 de artiști contemporani, mai multe galerii de artă, săli de spectacol și organizații culturale active în domeniul artelor vizuale, dans contemporan, teatru și muzică. 

Fabrica este o platformă de producție, expunere și comunicare pentru comunitatea artistică, aducând împreună creatori, galeriști, curatori, manageri culturali și public consumator de artă contemporană.

Fondatorii Fabricii de Pensule sunt câțiva dintre artiștii și curatorii cei mai activi în zona de artă contemporană: Adrian Ghenie, Rarița Zbranca, Miki Braniște, Diana Marincu, Mihai Pop, Ciprian Mureșan, Corina Bucea, Istvan Szakats. Impulsul dat de aceștia a primit răspuns imediat și într-un timp scurt proiectul a fost primit, susținut și îmbogățit de foarte mulți profesioniști din domeniu. Cele mai importante galerii din Cluj și-au deschis sediile aici, ateliere de artiști și mai ales un program coerent de activități susținute și constante au confirmat noul statut al Fabricii. Eforturile individuale ale fiecărui membru nu au rămas fără ecou, astfel că fenomenul a luat amploare și a condus spre punerea în practică a tuturor obiectivelor comune.

——————————————————————————————————————————–

Articolul complet în The Art of Living nr. 16, număr dedicat artei contemporane. DOWNLOAD