Muzeul Național de Artă a României

Director al Muzeului Național de Artă al României, manager cultural, grafician, scenograf, curator și critic de artă, organizator a peste 50 de expoziții de artă contemporană românească, Călin Stegerean, a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor noastre la începutul unui drum de 5 ani la conducerea celui mai reprezentativ muzeu pentru artă din România. Cum vede strategia de dezvoltare culturală a muzeului în viitorii ani, cum gândește organizarea unor expoziții internaționale de anvergură la Muzeul Național de Artă și cum arată, după opinia domniei sale, arta românească contemporană în context internațional, toate acestea și multe altele, le vom afla în interviul de mai jos.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră managementul cultural?

A însemnat deschiderea orizontului în domeniu prin participarea la Academia de vară pentru management cultural de la Salzburg, în anul 1999, organizarea a peste 50 de expoziții în țară și străinatate și a unui colocviu internațional, un masterat în management cultural la Facultatea de studii europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, absolvit în anul 2009, aproape șase ani ca director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca și un proiect managerial în derulare, din perspectiva poziției de director general, pentru următorii cinci ani ai Muzeului Național de Artă al României (MNAR).

Ce ați adus nou în programul muzeului clujean?

Un program expozițional exigent în care au avut loc doar proiecte de vârf, cum a fost expoziția noului val al artiștilor clujeni, cu lucrări de Adrian Ghenie, Mircea Cantor, Șerban Savu, Ciprian Mureșan, Cristian Pogăcean, o expoziție în serial, în trei ani succesivi, care a prezentat artiștii Școlii de artă de la Cluj, din perioada interbelică până în prezent, programul Parti-pris, cu curatori invitați și din alte domenii decât cel ale artelor plastice, care au realizat expoziții cu lucrări din patrimoniul muzeului (artistul Ciprian Muresan, criticul de artă Erwin Kessler, criticul de teatru George Banu, regizorul Gabor Tompa), expozițiile de autor ale artiștilor Horea Paștina, Horia Bernea, Ion Grigorescu, Paul Neagu, Ioan Sbârciu (prima expoziție personală la acest muzeu), Petru Lucaci, Călin Dan sau importantul artist german Sigmar Polke, simultan cu o mare retrospectivă a acestuia organizată la MOMA New York. Apoi programul de conferințe Lecție deschisă cu invitați ca Ileana Pintilie, Mircea Muthu, Regis Michel – consevator șef la Muzeul Luvru, grupul Subreal și mulți alții.

Am realizat, prima dată după anul 1990, restaurări sistematice ale patrimoniului de pictură și am organizat prima expoziție realizată vreodată de acest muzeu în străinătate, Școala de Artă de la Cluj în Polonia.

Am dezvoltat proiecte interdisciplinare cum a fost cel premiat de ICOM România De gustibus et coloribus… realizat cu participarea lui Mircea Dinescu și altele cu Opera și Teatrul Național din Cluj-Napoca, Universitatea de Artă și Design clujeană. Am introdus noi modalități de promovare a activităților muzeului, unele în uz și azi, a cărui vizibilitate a crescut atât în mediile clasice cât și online.

Ce aduceți în proiectul de la MNAR din experiențele anterioare? 

Un tip de management cu accent pe activitatea în echipă și pe asumarea responsabilităților la fiecare nivel, dezvoltarea unor proiecte în acord cu exigențele timpului prezent în muzeografia internațională, interdisciplinaritate și conectarea cu zone ale culturii apte să contribuie la punerea în valoare a patrimoniului real și virtual. Am ,,exportat” aici, pentru că este necesar, programul Nocturnă Muzeală, care permite publicului ca în ultimul week-end al fiecărei luni să viziteze muzeul pînă la orele 22, un accent pe promovarea în mediile online, prin realizarea unei publicații săptămânale de informații privind activitățile MNAR și dezvoltarea unei strategii de marketing eficient. Am adus proiectul unei cafenele în interiorul MNAR și dezvoltarea unor activități de interacțiune cu publicul prin mese rotunde, dezbateri, conferințe.

——————————————————————————————————————————–

Interviul complet în The Art of Living nr. 16, număr dedicat artei contemporane. DOWNLOAD