Matei Bejenaru

Matei Bejenaru s-a născut la 23 noiembrie 1963 în Suceava. Trăiește și lucrează la Iași. Absolvent al Institutului Politehnic Iași in 1988 și al Universității de Arte “George Enescu” Iași, secția Pictură în 1996. În anul 2006 a obținut doctoratul în Estetică al Universității “Al.I. Cuza” din Iași. Din 1999 predă fotografia și arta video la Universitatea de Arte “George Enescu” Iași. Este fondator și director artistic al Bienalei de Artă Contemporană Periferic din Iași (între 1997 și 2008). Este membru fondator al Asociației Vector din Iași, fiind și președintele instituției în perioada (2001-2011). Între 2003 și 2007 a fost directorul artistic al Galeriei Vector din Iași. Tot în aceeași perioadă a inițiat și manageriat proiectul de cultură socială cARTier, realizat împreună cu colegi din Asociația Vector. În proiectele sale din ultimii ani, prin fotografie, video și performance-uri, el analizează felul în care modurile de producție economică, cunoașterea tehnologică, mentalitățile și stilurile de viață ale oamenilor s-au schimbat în țările postcomuniste în ultimele două decenii.

Ai inițiat Proiectul Periferic la Iași în 1997 iar el a devenit în doar 4 ediții (1997-2000) prima bienală de artă contemporană din România. Cum s-a produs această transformare?

Periferic-ul a început ca un festival de performance în anul 1997 într-o perioadă dificilă în România post-decembristă. Pentru primele ediții am ales acest mediu artistic pentru că făcea o referință direct la corpul uman ca martor al traumei collective pe care o trăiam cu toții acum douăzeci de ani. Ulterior, în anul 2001, odată pe măsură ce contextul economic și socio-politic din România a început să se amelioreze, ambițiile noastre de organizatori au fost orientate către promovarea artelor vizuale contemporane într-un context conservator.

La începutul anilor 2000, pe plan atistic international, constatam o dezvoltare frenetică a formatului bienalei de artă ca vector de promovare a unui context cultural. Astfel, noi bienale apăruseră în diverse orașe europene precum Lyon, Goteborg, Liverpool, Tirana sau Istanbul. Spre bucuria noastră, în scurt timp, Bienala Periferic a fost percepută ca o bienală cu un program artistic international într-un context de la limita de est a noii Uniuni Europene.

De ce nu mai există Perifericul?

Între anii 1997 și 2008 am organizat opt ediții ale Periferic-ului. În opinia mea, ca inițiator și director artistic al proiectului, există mai multe motive pentru care nu am mai continuat cu acest proiect. Odată cu venirea crizei economice la sfârșitul anului 2008 s-au limitat drastic fondurile culturale și nu mai puteam să asigurăm bugetul minimal pentru un eveniment internațional cu pretenții tot mai mari.

Pe de altă parte, am considerat că, pentru contextul cultural ieșean, era mai bine să ne concentrăm pe proiecte de mai mică anvergură dar care să fie organizate mai des și care să construiască un public dedicat, ceea ce se întâmplă acum odată cu Inițiativa sectorului cultural independent ce lucrează pentru transformarea Băii Turcești din Iași într-un Centru de Artă Contemporană. Un alt motiv pentru care nu am mai continuat a fost acela de a mă concentra pe activitatea mea artistică pe care oarecum am neglijat-o în perioada în care am fost mai mult manager artistic.

——————————————————————————————————————————–

Interviul complet în The Art of Living nr. 16, număr dedicat artei contemporane. DOWNLOAD