Louvre Abu Dhabi, un muzeu enciclopedic

Situată într-un peisaj desprins parcă dintr-un basm oriental modern, clădirea celui mai nou muzeu de artă din lume – Louvre Abu Dhabi – adăpostește o colecție eterogenă, care își propune să reflecte întreaga suflare creativă a omenirii. De la civilizația neolitică și până la arta contemporană, muzeul urmărește să ilustreze circulația ideilor și felul în care formele de artă au apărut simultan în colțuri opuse ale lumii, ca mai apoi să se întâlnească și să se influențeze reciproc.

Construcția clădirii a durat mai bine de zece ani, timp în care arhitectul francez Jean Nouvel a tot revenit asupra planului. Inițial, el a fost solicitat de Autoritatea pentru Turism și Cultură[1] să făcă parte dintr-un grup de arhitecți, împreună cu Norman Foster, Frank Gehr și Zaha Hadid, pentru a transforma cartierul Saadiyat într-un important centru cultural. Arhitectura muzeului este inspirată de medinele arabe, aflate la umbra palmierilor, asemenea unei oaze. Domul este realizat dintr-o dantelărie de oțel și aluminiu, care ne conduce cu gândul la mashrabiya, o tehnică tradițională arabă de proiectare a ferestrelor. Exteriorul permite vizitatorilor să petreacă timp admirând peisajul uluitor, iar spațiul poate fi ocupat și de cei care nu vizitează galeriile.

Louvre Abu Dhabiís plaza © Louvre Abu Dhabi, Photography: Mohamed Somji

Pelerinajul pasionaților de artă

Dacă în muzee precum British Museum, MET sau Musée du Louvre Paris există săli special dedicate sculpturii din Grecia antică sau artei chineze, în Louvre Abu Dhabi se recită povestea umanității prin intermediul perechilor de artefacte. Astfel, în cele 12 secțiuni ale muzeului, se explorează schimbări culturale majore, evoluții și rupturi normative, dar și influența și circulația ideilor în artă.

Ideea aparține curatorul Jean-François Chainier care, pe când studia la Musée Guimet din Paris, a dat peste o serie de unelte din jad de provenință chineză, aproape identice cu cele descoperite de echipa lui de arheologi în nord-vestul Franței. Toate au fost datate în neolitic, aproape 7000 de ani înaintea erei noastre, o perioadă în care nu putea fi vorba de expediții la nivelul celor de mai târziu. Așadar, viziunea lui se concentrează asupra conștiinței creative a omului, într-un spirit universal. Globalizarea, spune el, „nu a fost inventată în anii 60 sau în secolul al XVI-lea sau de către romani – ea a fost mereu acolo”[2].

Vizitatorii pot vedea totemuri cu simboluri solare, realizate de budiști în India și de mayași în America Centrală, sau pot admira boluri de porțelan chinezesc, decorate cu albastrul cobalt, reprezentativ pentru lumea islamică. Cât de aprope credeți că se află acestea de picturile lui Yves Klein?

Savator Mundi în panteonul universal

Itinerariul va deveni chiar mai interesant odată ce opera pierdută și regăsită a lui Leonardo da Vinci, Salvator Mundi (1490), își va găsi locul în galeriile muzeului. În urmă cu doar câteva zile, Louvre Abu Dhabi a anunțat că Departamentul pentru Cultură și Turism este cel care a achiziționat lucrarea în valoare de peste 450 de milioane de dolari, deși un raport inițial îl numise drept cumpărător pe prințul saudit Bader bin Abdullah bin Mohammed bin Farhan al-Saud. Într-un comunicat oficial al Ambasadei Arabiei Saudite la Washington, prințul saudit recunoaște că a acționat ca intermediar al achiziției.

Salvator Mundi nu este însă singura operă a maestrului renascentist expusă în muzeu. Musée du Louvre Paris le-a împrumutat La belle ferronnière (1490), ca parte a acordului de un miliard de dolari pe care l-au încheiat în anul 2007.

Printre numele celebre ce pot fi regăsite în galeriile Louvre Abu Dhabi se disting Claude Monet cu Gare Saint-Lazare (1877), Paul Gaugain cu Jeunes Lutteurs – Bretagne (1888), René Magritte cu The Subjugated Reader (1928), mai multe opere de Henri Matisse, un autoportret de Van Gogh și o lucrare de Picasso, care n-a mai fost expusă niciodată pentru public.

Acest muzeu al globalizării documentează produsele creativității umane din preistorie și până în prezent. Galeriile muzeului sunt dispuse în ordine cronologică și încep cu „marele vestibul” al civilizației, urmat de primele așesări omenești, primele super-puteri, civilizații și imperii, religii universale, arterele comerciale asiatice, de la Mediterana până la Atlantic, cosmografie, lumea în perspectivă, măreția curților regale, noua artă de a trăi, o lume modernă, provocările modernității și o scenă globală.[3]

Muzeul poate fi vizitat de marți până duminică, de la 10:00 la 20:00, iar un bilet întreg costă 60 AD, echivalentul a 13 euro. Începând cu 21 decembrie 2017 și până pe 7 aprilie 2017, puteți vizita From One Louvre to Another, o incursiune în istoria muzeului Louvre Paris, de la colecția de artă a regelui Louis XIV și până la revoluția franceză. Expoziția este curatoriată de Jean-Luc Martinez, președintele Musée du Louvre, și Juliette Trey, curator de printuri și desene din secolele VII și VIII.

Louvre Abu Dhabi – Photography Roland Halbe

[1] Abu Dhabi’s Tourism and Culture Authority

[2] https://www.1843magazine.com/culture/an-oasis-of-art

[3] https://www.louvreabudhabi.ae/en/art/museum-galleries