Arhitecții tineri, în avangarda industriilor creative

Nu mai este o noutate faptul că generația tânără, prin inițiativele ei, creează o zonă culturală și creativă efervescentă în România, cu o dinamică similară celor din țările mult dezvoltate. Ceea ce nu transpare cu ușurință din toate aceste proiecte este preocuparea tot mai crescută a acestei generații pentru comunități, mediu și arhitectură.

În cadrul Conferințelor Eruditio – Arhitectul, formator de opinie în societate care a avut loc pe 12 iunie, ideea comunitizării deciziilor care afectează arhitectura orașului, clădirile de patrimoniu sau condițiile de viață în general, a fost prezentă în discursul mai multor speakeri prezenți la eveniment, precum Varujan Pambuccian, Ileana Tureanu – președintele Uniunii Arhitecților din România, Șerban Țigănaș – președintele Ordinului Arhitecților din România sau Florin Cobuz – tânărul director general al NOD makerspace.

Proiectul celui din urmă, NOD makerspace, autodefinit ca un spatiu creativ de lucru pentru oameni cu idei, a câstigat aprecierea celor prezenți, pentru curaj, inițiativă, dar mai ales pentru impactul social pe care proiectul îl are asupra comunității de oameni creativi din București și nu numai. NOD makerspace este un exemplu extrem de relevant pentru sectorul industriilor culturale și creative în plină creștere la nivel mondial, dar și național.

Conform unui studiu publicat în 2016 de Institutul Național Pentru Cercetare și Formare Culturală, companiile activând în acest sector se află în topul creșterilor față de ramurile industriale tradiționale încă din perioada cuprinsă între 2011-2015, fiind totodată și sectorul în care se fac cele mai mari angajări pe segmentul 15-29 ani în UE, constatare care plasează acest sector printre țintele favorite de relansare a ocupării și creșterii economice în economia europeană.[1] Tendința de creștere este remarcatà‡Å_ și pentru cifra de afaceri a companiilor care activeazà‡Å_ în sectoarele culturale și creative. Aceasta a crescut de la 6 miliarde de euro în 2011 la aproximativ 10 miliarde de euro în 2015.[2] Cea mai spectaculoasà‡Å_ creștere se înregistreazà‡Å_ în evoluția profitului care s-a triplat în perioada analizatà‡Å_ de la aproximativ 250 de milioane de euro în 2011 la 800 de milioane de euro în 2015.

Analizând aceste informații, României îi rămâne ca șansă de recuperare a decalajului economic și social față de statele europene, încurajarea inițiativelor private din zona SCC care pun în prim plan un alt profil de manager sau angajați. Este vorba despre tineri care dețin competențe la nivel european, preocupați de mediul în care trăiesc și de cunoașterea comunităților asupra cărora munca lor are impact. Ca și în cazul sectorului IT & C, zona de cultură și creativitate poate fi sectorul cu cele mai mari șanse de aliniere a României la standardele europene.

Ca dovadă, prin inițiativă privată, cei de la NOD makerspace au revitalizat clădirea unei foste fabrici, Industria Bumbacului, creând un incubator destinat arhitecților, designerilor, inginerilor, artiștilor, inventatorilor, antreprenorilor. Sediul de 1000 de mp pune la dispoziția creativilor o gamă largă de unelte, echipamente pentru fabricație digitală și prototipare rapidă. De altfel, recent, NOD makerspace a lansat proiectul MATER, prima bibliotecă de materiale din România, care se va deschide anul acesta în octombrie, unde pe baza unui abonament customizat, profesioniștii dar si publicul larg, pot atinge și testa materiale care acum nu există în România sau nu sunt dispuse într-o bibliotecă pe care s-o poată folosi în funcție de nevoile lor. Spațiul prevede închirierea unor mese sau birouri închise, cu acces la aparatură, unelte, bibliotecă de materiale, dar și consultanță.

În felul acesta, sunt încurajate companiile mici care nu-și permit constant un birou sau atelier de lucru, freelancerii, dar sunt create totodată, locuri de muncă și evident, standarde de calitate ridicate. Scopul declarat al NOD makerspace este crearea de oportunități pentru îmbunătățirea nivelului de trai, local și global (incubator) și închegarea unei comunități open-source puternice, prin implicarea membrilor în dezvoltarea comunității. De altfel, preocuparea pentru comunitate trece dincolo de granițele domeniului în care activează, prin proiectul La Firul Ierbii, care încurajează grupurile de cetățeni din sectorul 4 să folosească spațiul dedicat de pe Splaiul Unirii nr. 160, pentru a se întâlni și a discuta problemele comunităților din sector.

Inițiativele de acest fel merită să fie sprijinite prin voluntariat sau prin promovarea și susținerea concretă a proiectelor pe care le derulează, precum MATER, pentru care tinerii arhitecți și designeri au pus deja la punct o campanie de crowdfunding aflată în derulare, cu care își propun să strângă 15.000 de euro, fiind cea mai ambițioasă campanie din România de până acum. Prima bibliotecă de materiale, prima companie care își deschide porțile pentru a discuta probleme urbanistice, arhitecturale și sociale, cea mai mare campanie de crowdfunding. Iată câte premiere au reușit să bifeze acești tineri arhitecți și designeri în scurta perioadă de activitate. 

Conferințele Eruditio sprijină acest proiect atât financiar, achiziționând una dintre recompensele oferite de aceștia, dar și prin promovarea acestui proiect. Campania este activă până pe 4 iulie. Accesați startarium.ro, alegeți recompensa potrivită bugetului dumneavoastră și sprijiniți proiectul MATER!