Ce cadouri cu specific românesc am oferi cuiva din străinătate? (partea I)
A alege cadoul potrivit le vine foarte natural unora dintre noi, pe când destui alții se regăsesc într-o ipostază foarte inconfortabilă: ce să aleagă, cum să nu dea greș, cum să facă un dar care să fie cu adevărat apreciat dincolo de zâmbetele de complezență?
Și mai dificil poate fi oferi ceva “reprezentativ pentru România”, însă care să fie un cadou autentic, special, nu un simplu suvenir (magnet de frigider, o ridicolă statuetă cu Dracula sau păpuși neiscusit realizate și îmbrăcate în așa-zise costume populare).
Am întrebat mai multe persoane care se regăsesc frecvent în situația de a duce un cadou peste hotare sau a-l oferi unor vizitatori din străinătate și am dat peste niște idei interesante.
Gravuri și litografii cu imagini de altădată ale orașelor românești. Se găsesc în librăriile mari, iar capitala București, urmată de Brașov par să fie cele mai căutate. Poate fi vorba de o singură clădire-simbol (Ateneul Român), o arteră (Calea Victoriei) o piață (Piața Mare din Sibiu) sau tot centrul vechi al unei localități (Cetatea Sighișoarei).
“Este un cadou «neutru», pe care îl poți lua cu tine chiar dacă nu cunoști genul persoanei cu care te vei întâlni sau dacă este o întâlnire oficială“, ne-a spus cineva. Poate că destinatarul cadoului nu poate primi decât ceva simbolic, cum este cazul angajaților Guvernului federal al Statelor Unite, care nu au voie să accepte daruri care costă peste 20 de dolari.
Sau, poate fi vorba de un cadou ce nu poate fi luat acasă din moment ce a fost primit într-un cadru oficial, astfel că o gravură sau litografie s-ar potrivi pe pereții oricărui birou. În plus, fiind create (cele mai multe) în alb și negru sau în culori pastelate, riscul să nu se potrivească designului încăperii respective este mai redus.
O ie sau cămașă bărbătească. Pentru un astfel de cadou ar opta aproape întotdeauna Yvette Larsson, o suedeză îndrăgostită de România care promovează țara noastră neîncetat, inclusiv printr–un blog, The Bucharest Lounge. “Este o bluză lucrată manual și sufletul femeii care a lucrat-o este acolo. Iubesc ia pentru că spune povestea României și a românilor. Eu port o ie întotdeauna când călătoresc și prietenii adesea primesc comentarii pozitive despre ea“, descrie ia Yvette.
Un succes similar, dar nu la prieteni, ci la un cuplu german cu rang nobiliar, a avut și criticul de artă Monica Crânganu, care a oferit o ie și o cămașă bărbătească, brodate cu motive românești: “Dar să nu credem că vom găsi o ie de calitate mai ieftină de 500-600 de lei“, precizează Monica, iar locurile unde se pot găsi sunt muzeele etnografice, de genul Muzeului Țăranului Român sau Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din București.
Artizanat autentic. Proasta reputație a cuvântului “artizant” (explicat adesea prin nimicuri ieftine, dar de proastă calitate), dar creații populare valoroase se pot găsi la magazinele de la intrarea în muzee, de la târgurile periodice organizate de acestea, de la librării, dar și de la magazine online.
Iar despre succesul acestora ne povestește tot Yvette: “În apartamentul meu din Helsinborg, un meșter a venit să îmi repare mașina de spălat. Vorbeam despre starea vremii și lucruri banale. Deodată, uitându-se în jur, omul a început să exclame: «Dar ce este aici, un muzeu sau ce?»“
“Apoi am început să-i spun povestea celor cinci linguri de lemn de pe pereți, i-am arătat cănile din bucătărie, cele 14 ouă încondeiate, pernele brodate din satul Bucium, Transilvania, traista mea din România și trei vaze de flori pictate manual. Cred că a fost de-a dreptul impresionat și a plecat curios să afle mai multe despre România“, relatează suedeza.
