Cumpărături de lux de-a lungul istoriei
Regulile comerțului modern sunt relativ noi în spațiul românesc, de circa 150 de ani. În Transilvania au pătruns cu mult mai devreme prin influența germană. Pe când orașele săsești aveau în zonele comerciale primele firme care completau armonios fațadele magazinelor cu locuință la etaj, în orașele și târgurile moldo-valahe regulile erau altele.
Ne aflăm în Valahia, undeva prin secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. În afara spițeriilor, atelierelor şi micilor afaceri deschise de străini, îndeosebi balcanici şi germani, majoritatea punctelor de desfacere a mărfurilor, a negustorilor angrosişti sau detailişti erau marcate prin expunerea liberă a mărfurilor la intrare, după modelul oriental. Aşa descopereai tipologia mărfurilor aflate în interiorul manufacturii sau depozitului.
După 1850 se trece de la competiție la confruntare. Competitorii de pe piața de consum, indiferent de branşă, se luptă să convingă, să cucerească demografii cât mai întinse şi variate de consumatori, iar fațadele magazinelor şi instituțiilor de tot felul devin adevărate spații ludice prefigurând virtualul de astăzi, în sensul că au dat impuls imaginației, fanteziei, vizionarului.
În fond, o comunicare non-verbală adesea, prin aceste filter aparent volatile, stabilită între investitor şi consumator. Comerțul, afacerile au deschis de fapt drumul modernizării cu peste un deceniu mai devreme. Au venit din Europa urbană, la Iaşi şi la Bucureşti, o mulțime de liberi profesionişti. Au venit aşadar de la chirurgi, opticieni, stomatologi, la croitori, modiste, dar mai ales o sumedenie de negustori, comercianți şi investitori de anvergură, care au început să construiască o lume nouă pentru cei de aici. Acum apar primele magazine de lux în sens occidental, chiar dacă într-un număr foarte mic şi pentru o clientelă redusă la început, dar în explozie demografică în mai puțin de un deceniu. În astfel de timpuri au apărut primele firme de magazine, manufacturi, berării, cafenele, teatre de varieteu, bănci şi, nu în ultimul rând, firmele private ale liber-profesioniştilor care-şi ofereau serviciile: avocați, medici, profesori, guvernante, funcționari de tot felul etc.
La mijlocul secolului al XIX-lea a „explodat” şi reclama tipărită, prezentă în ziarele vremii, dar şi în calendarele populare sau printrun almanah destinat înaltei societăți. Reclama nu avea doar scopul de invitare, de captare a bunăvoinței, un ante factum convingător sau atrăgător. Ci mai avea şi rolul de a educa prin informare cât mai completă şi pertinentă asupra tipului de magazin şi varietății produselor sale atât de folositoare în toate zilele. Adesea multe dintre reclame descriau gama produselor comercializate sau fabricate, dar şi importanța lor în viața cumpărătorului. Era dialogul anticipat care se consuma aproape întotdeauna între cumpărător şi vânzător sau negustor, în interiorul magazinului.
Afacerile de mare succes ale secolului al XIX-lea au modelat variate gusturi de a trăi. Astfel că de la cele mai rafinate produse până la cele de strictă utilitate, toate erau cuprinse în cataloage, reclame, iar magazinele practicau ceea ce numim astăzi “discount”, pentru fiecare al doilea produs cumpărat.
Cumpărăturile se făceau în relaționare directă cu băiatul de prăvălie, vânzătorul sau proprietarul magazinului, mai ales atunci când erau comandate piese vestimentare, articole de voiagiu etc. Fiecare obiect cumpărat era împachetat ca un obiect de artă. Grija față de orice detaliu este o altă realitate dispărută astăzi din cotidianul cumpărăturilor de cursă lungă exceptând magazinele de lux. Investiția în confort a determinat schimbările cele mai importante în viața cotidiană dar în strânsă relaționare cu viața privată. Dorința de confort a fiecărei generații se află prezentă în proiectele competitorilor de pe piață, care trebuie să anticipeze dorințele investitorilor de confort.
Articol complet https://account.paydemic.co/buy/7YZZIPQ2J5AAPCGNCBILXKJBEU
