Victoria & Abdul, o prietenie cenzurată

Relația Reginei Victoria cu tânărul indian Abdul Karim a reprezentat una dintre cele mai mari controverse ale epocii sale, iar semnele au rămas ascunse la vedere timp de aproape un secol. După moartea reginei, în anul 1901, familia regală britanică s-a ocupat de distrugerea tuturor obiectelor și scrisorilor care aminteau de prietenia celor doi, iar Abdul a fost expulzat în India, unde a și murit câțiva ani mai târziu. Povestea lor a fost redescoperită în anul 2003 de Shrabani Basu, autoarea cărții Victoria & Abdul: The True Story of the Queen‘s Closest Confidant, prima persoană care a putut citi însemnările în Urdu ale reginei. Anul acesta, istoria a prins contur în filmul regizorului Stephen Frears, cu Judy Dench în rolul Victoriei și Ali Fazal în rolul lui Abdul.

Un capitol ilustrat din viața unuia dintre cei mai longevivi monarhi ai lumii, pelicula prezintă o bătrână plictisită și lipsită de entuziasm, care se pregătește pentru Jubileul de Aur. Protocolul rigid și viața de la curte contrastează cu India plină de culoare, de unde pleacă Abdul Karim, un tânăr funcționar, ales pentru a-i oferi reginei un dar în timpul ceremoniei. Deși sfătuit să-și păstreze mereu capul plecat în prezența ei, curiozitatea învinge, iar cei doi își întâlnesc privirile și, ca prin farmec, simpatia devine reciprocă.

Abdul ajunge în scurt timp prietenul confident al reginei, un munshi (învățător) care îi povestește istorii orientale fascinante, îi predă cursuri de Urdu, îi gătește rețete tradiționale indiene și, cel mai important, o tratează ca pe o persoană și nu ca pe o legendă. Totuși, prietenia lor stârnește o mare controversă la curtea regală, atât din cauza privilegiilor pe care Abdul le dobândește, în ciuda originii sale modeste și a religiei musulmane, cât și pentru că petrecea mai mult timp cu regina decât orice alt membru al familiei.

“Îi vorbea ca unei ființe umane, nu ca unei regine. Toți ceilalți păstrau distanța, chiar și copiii ei, iar acest tânăr indian s-a apropiat de ea cu inocență. Îi povestea despre India, despre familia lui și era mereu acolo când regina simțea nevoie să se plângă de propria ei familie.” – Shrabani Basu[1]

Intoleranța față de acest indian cu pielea tuciurie, care își făcea apariția la toate ceremoniile oficiale, era accentuată de faptul că prietenia lor îi redase reginei vitalitatea. Ca în multe alte cazuri din istorie, urmașii la tron erau tulburați de orice fel de schimbare în aria afectivă a reginei și se temeau de o eventuală revoltă. Din această cauză, curtenii au încercat în nenumărate rânduri să-l elimine pe Abdul, fără succes însă, pentru că fiecare astfel de tentativă nu făcea decât să-i apropie și mai mult.

“Există 13 volume în care regina a scris despre lecțiile ei de Hindustani din Balmoral, despre cum îl vizita pe Abdul când era bolnav, pe soția lui pentru a lua ceaiul împreună sau ca să se joace cu pisicile lor. Pasiunea ei pentru India era evidentă, începând cu disperarea ei de a gusta un mango și până la ușurința cu care îi considera pe cei din familia Karim egalii ei. Perspectiva aceasta este complet diferită față de orice portretizare a reginei de până acum.” – Shrabani Basu[2]

O apropiere ce poate părea neobișnuită în contextul social al sfârșitului de secol XIX nu a făcut decât să deschidă o poartă de comunicare între cele două culturi aparent antagoniste. Filmul Victoria & Abdul surprinde cu măiestrie diferențele culturale și finețea cu care bunele intenții și prețuirea pot demonta prejudecățile.

“Acesta este jurnalul vieții mele la curtea Reginei Victoria, de la Jubileul de Aur din 1887 și până la Jubileul de Diamant în 1897. N-am fost decât un pasager în acest tărâm ciudat, printre oameni ciudați… În timp ce îmi înregistrez viața, nu pot să trec cu vederea acele multe onoruri ce mi-au fost acordate din enorma bunătate a Majestății Sale. Mă rog Atotputernicului să  o binecuvânteze pe buna noastră Regină Împărăteasă.” – extras din jurnalul lui Abdul Karim[3]

Filmul rulează deja în cinematografele din România, iar cartea va fi disponibilă curând în librării.