Cardiologul Gabriel Tatu-Chițoiu: „Dacă n-aș fi fost optimist, eram de mult plecat din țară“

Ca președinte al Societății Române de Cardiologie (SRC), Gabriel Tatu-Chițoiu învață oamenii cum să aibă grijă de inima lor, dar nu prin predici, ci prin exemplul personal: face el însuși sport, este medaliat la Medigames („olimpiada“ anuală a medicilor din întreaga lume) și conduce un club sportiv – Athletic Cardio Club. Sub conducerea sa, SRC desfășoară campanii de conștientizare inovatoare privind cei patru mari factori de risc care provoacă bolile cardiovasculare: fumatul, hipertensiunea arterială, sedentarismul și colesterolul ridicat.

Dacă bolile cardiovasculare sunt considerate „ucigașul numărul unu“ al oamenilor din zilele noastre, medicul Gabriel Tatu- Chițoiu este în „prima linie a frontului“. Aproape zi de zi auzim de cunoscuți care sunt bolnavi de inimă, dar președintele Societății Române de Cardiologie (SRC) este de părere că „medicina a făcut progrese uriașe în ultimii 15-20 de ani, iar cardiologia este un domeniu în care evoluțiile sunt absolut spectaculoase. Sunt convins că, în curând, vom asista la un nou salt calitativ, respectiv tratamente la nivel molecular“.

Statistic, lucrurile sunt clare. „În 1987, când am intrat în Unitatea de Terapie Intensivă Coronariană de la Spitalul de Urgență Floreasca – Unitate în care am activat neîntrerupt până azi – mortalitatea prin infarct de miocard era undeva între 20 și 30%. În acest interval, mortalitatea, pe ultimii cinci ani, este de sub 5%. Este o reducere semnificativă, datorată, inițial, introducerii terapiei trombolitice și, ulterior, cardiologiei intervenționale“, afirmă doctorul Tatu-Chițoiu.

Dar succesul în combaterea acestor boli nu se poate pune doar pe seama dezvoltării tehnologiilor medicale, ci și pe „înțelegerea importanței factorilor de risc, fapt care a dus la măsuri de contracarare și inclusiv la posibilitatea de a controla aceste boli; aceasta este, de pildă, situația Franței, care a ajuns să aibă cea mai mare speranță de viață din lume – 83 de ani la bărbați și 88 de ani la femei – depășind țările scandinave si Japonia“.

Pe de altă parte, prelungirea vieții nu este un scop în sine: „Una este să ai o viață lungă, sănătoasă, activă, și, eventual, productivă cât mai mult timp, și alta este să ai o viață pe care ți-o petreci făcând tratamente, în care nu poți să fii util societății“. Astfel, scopul medicului cardiolog nu este doar să refacă sănătatea, ci să acționeze înainte ca aceasta să se deterioreze, prin a convinge oamenii că pot ei înșiși să lupte cu factorii de risc ai bolilor cardiovasculare.

O viață sănătoasă – ideal greu de atins fără educație

Ca absolvent de Medicină la București, în 1977, apoi medic de circumscripție rurală, apoi ca medic internist și specialist în cardiologie la unul dintre cele mai aglomerate spitale de urgență din țară, medical Tatu-Chițoiu spune că a putut cunoaște toate straturile populației.

Iar una dintre constatările valabile de-a lungul anilor, dar și astăzi, este aceea că: „pacientul se duce la doctor ca să ia o pastilă pentru orice. Poate îl doare capul, genunchiul, stomacul… Dar nu conștientizează că toate problemele lui ar putea fi evitate, dacă ar avea niște cunoștințe de bază. Majoritatea țărilor au un punct slab aici – educația pentru recunoașterea, prevenirea și combaterea eficientă a principalilor factori de risc – dar cele care au înțeles că este nevoie de educație, au ajuns să aibă succes“.

„Este foarte greu să reeduci generațiile mai vârstnice, în momentul în care au acumulat 40-50 de ani de anumite obiceiuri“, spune doctorul. Cel mai grăitor exemplu ar fi rezultatele slabe în combaterea fumatului: „Cu tot efortul de a convinge un fumător să nu fumeze – efort care implică inclusiv consiliere psihologică – doar opt dintr-o sută de fumători se lasă de fumat. Raportul cost-beneficiu al unei campanii este, prin urmare, foarte redus“.

Însă medicul este optimist cu privire la generațiile mai tinere. În primul rând, pentru că „tinerii sunt din ce în ce mai interesați de un stil de viață sănătos, pentru că lucrează în sistemul privat și doresc să fie sănătoși, să fie activi, să își poată menține locul de muncă“. În al doilea rând, publicul tânăr are „alte surse de informare, rețelele de socializare, prin care informația poate să fie răspândită masiv, în același timp, către foarte mulți oameni“.

Optimismul președintelui SRC se bazează pe succesele constatate în alte țări, revenind, din nou, la exemplul Franței: „Eforturile francezilor sunt atât de serioase, astfel încât ei prevăd că, în următorii 20 de ani, vor avea prima generație complet nefumătoare“.

Cardiologie aplicată… la nivelul întregii societăți, nu doar în spitale

Proiectul prin care Gabriel Tatu-Chițoiu a devenit președintele SRC s-a bazat pe depășirea cadrului strict academic și implicarea organizației, pe de o parte, în identificarea problemelor de sănătate cardio-vasculară și, pe de alta parte, în oferirea de soluții – în parteneriat cu alte societăți profesionale medicale (pneumologie, medicină a familiei, neurologie, diabet) și cu factorii de decizie: Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Pentru fiecare dintre cei patru factori de risc ai bolilor cardiovasculare au fost create programe distincte.

Lupta împotiva fumatului a înregistrat un important succes, la începutul anului 2016, prin interzicerea completă a fumatului în spațiile publice închise urmare a adoptării formei modificate a legii nr. 349/2002. „Forma veche a legii prevedea crearea de locuri separate pentru fumători și nefumători, dar acestea s-au dovedit nefuncționale. Legea nu este o lege antifumători, ci una împotriva fumatului pasiv, o lege care să permit protecția majorității de 74% de nefumători ai României“, precizează președintele SRC.

Pentru combaterea hipertensiunii, SRC a creat un Program de auto- diagnostic al hipertensiunii arteriale. Acest program se bazează pe o aplicație on-line (site-ul tensiuneamea.ro) disponibilă și pe telefoanele mobile (aplicația Tensiunea Mea, care poate fi descărcată de pe Apple Store sau Google Play). Ideea creării acestei aplicații a pornit de la o realitate foarte clară: în conformitate cu recomandările ghidurilor de practică medicală în vigoare, sunt necesare 15 minute pentru a măsura corect tensiunea arterială la o persoană.

„Un medic de familie are, în medie, 1.500 de persoane înscrise pe listele sale. Un calcul simplu ne arată că, numai pentru a măsura corect tensiunea arterială a tuturor pacienților săi, medicul ar trebui să aloce două luni pe an, opt ore pe zi. Lucru practic imposibil. După unele date, în România sunt până la opt milioane de pacienți care au hipertensiune. Dacă aceste cifre sunt reale, indiferent de cât de mare ar fi tot corpul medical, este imposibil ca acesta să poată măsura tensiunea arterială corect la toți pacienții“.

Prin urmare, „soluția în care credem noi este că oamenii trebuie să învețe să își măsoare singuri tensiunea, la ei acasă. Este suficient, pentru aceasta, să existe în fiecare familie un tensiometru electronic validat clinic, iar membrii familiei să aibă un instructaj care nu durează mai mult de două minute. Date acumulate în lucrările științifice publicate în ultimii ani au evidențiat că tocmai automăsurarea tensiunii arteriale la domiciliu are cea mai bună valoare prognostică“.

În cadrul aplicației utilizatorul beneficiază de îndrumări scrise și de o înregistrare video în care este instruit, pe de o parte, asupra consecințelor nediagnosticării la timp a hipertensiunii arteriale. Pe de altă parte, pacientul învață tehnica de măsurare corectă a tensiunii arteriale. Rezultatele măsuratorilor sunt introduse în tabelele aplicației. Datele sunt prelucrate automat și, în funcție de rezultate, utilizatorul primește mesaje preformate cum ar fi: „stai liniștit, repetă procedura peste șase luni!“ sau „tensiunea dumneavoastră este crescută, mergeți imediat la medic!“ Astfel, teoretic, toată populația poate ști dacă are tensiune ridicată sau nu, iar pacienții hipertensivi pot ști cu exactitate dacă tratamentul pe care îl urmează le controlează sau nu tensiunea.

În privința combaterii sedentarismului, medicul Tatu-Chițoiu a pornit de la ideea: „degeaba le voi spune eu oamenilor, de la birou «Mișcațivă, ca să nu vă îmbolnăviți de inimă!», dacă nu o fac și eu“. Astfel, în 2012, a fost înființat Athletic Cardio Club (ACC – http://roacc.ro/) sub sloganul Aleargă cu noi pentru inima ta. Inițiat de 17 medici, clubul avea, în ianuarie 2016, peste 600 de membri dintre care peste o treime nu erau cadre medicale.

„Nu este vorba de a organiza competiții sportive, al căror effect este zero, deoarece omul trebuie să facă mișcare în fiecare zi. În Athletic CardioClub fiecare are libertatea să facă ce tip de activitate fizică își dorește: să meargă pe jos, să alerge, să meargă pe bicicletă (inclusive acasă, pe cea statică), să înoate, să skieze. Printr-o aplicație denumită «Obiectiv 600», la sfârșitul zilei, fiecare membru își introduce numărul de kilometri în secțiunea sa, individuală. Clasamentul se generează automat. Astfel, zeci de membri se motivează reciproc participând la o competiție timp de 365 de zile pe an, sub «umbrela» unui club sportiv. Cine nu s-a visat membru al unui club sportiv?“.

Anual, se organizează o Gală a premiilor, în care primesc diplome toți cei care au depășit 600 km în anul precedent. Cei de pe primele locuri, femei si barbati, primesc medalii de aur, argint și bronz la mers pe jos, la alergare, la înot, la ciclism si ski. Cei care au avut rezultate deosebite în competițiile sportive pentru amatory sunt recompensați cu trofee speciale. Demn de menționat, 65 dintre membrii clubului au participat la ultima ediție a Maratonului București. De la Medigames („olimpiada“ anuală a medicilor, organizată la Limerick, Irlanda, în 2015), 13 membri ai echipei ACC s-au întors cu 32 de medalii.

Din păcate, sponsorii ACC sunt rari (pentru că „toată lumea vrea ca oamenii să se îndoape cu medicamente, nu să fie sănătoși“, spune cardiologul), motiv pentru care membrii clubului scot bani din propriul buzunar pentru premii.

În privința luptei cu cel de-al patrulea factor de risc, colesterolul ridicat, SRC se bazează pe diseminarea online a unor broșuri informative. Gabriel Tatu-Chițoiu atrage atenția că „ideea de a scădea colesterolul se bazează pe studii de zeci de ani, studii effectuate pe sute de mii de pacienți. Nu este o idee obsesivă, indusă «conspirativ » de către companiile farmaceutice. S-a ajuns la date care atestă că, la nivele ale colesterolului «rău» (LDL colesterol), de sub 70 de miligrame la sută, arteroscleroza poate fi reversibilă; ceea ce se depune pe artere, începe să dispară. Există populații izolate, în Amazonia, care nu știu ce înseamnă boli de inimă. Colesterolul lor rău este sub 70. Animalele au colesterolul între 50 și 70 fără medicamente“.

Cum vede viitorul sistemului medical românesc

O discuție cu președintele SRC – organizație care reunește „1.500 de medici excepționali“, potrivit lui Gabriel Tatu-Chițoiu – nu se putea încheia fără a-l întreba cum vede viitorul sistemului medical românesc. „Eu rămân optimist. Îmi pun mare speranță în generațiile tinere. Dacă n-aș fi fost optimist, eram de mult plecat din țară“, spune medicul cardiolog, care ne-a explicat viziunea sa despre cum ar trebui condus sistemul sanitar. „Politicile care sunt sortite eșecului sunt cele care ignoră factorul uman. Se întâmplă ca în războaiele care nu sunt niciodată câștigate, deși, aparent, ești mult mai bine pregătit decât adversarul tău. Ești mai înarmat, dar nu înțelegi de ce nu câștigi. Pentru că nu poți controla ce este în mintea omului.

La fel, dacă în sistemul medical vrei să conduci doar prin decizii pe care le impui de la vârf în jos, nu vei înțelege de ce nu se întâmplă nimic. În momentul în care ai dialog cu cei care sunt la baza sistemului și faci programe realiste, în comun cu ei și cooptându-i în echipă – și nu doar folosindu-i ca echipă pentru scopurile tale – ai șanse bune de succes. Este o chestiune de încredere reciprocă. Când valoarea fiecărui membru al echipei este prețuită, atunci echipa câștigă.

România, sistemul este rupt în bucăți, pe de o parte experții în decizii și de cealaltă parte – profesioniștii, societățile medicale profesionale. Între cele două există o fractură, lipsește legătura, comunicarea dintre ele. Totul vine doar de sus în jos. Și încă ceva: nu am depășit modelul șefului unic, de tip stăpân peste tot ce mișcă, indiferent de nivelul de competență. Un astfel de șef poate devein o frână. Cu siguranță însă că și le noi se va înțelege, mai devreme sau mai târziu, că rolul șefului trebuie să fie de coordonator/ integrator al unor departamente conduse la rândul lor de cei mai competenți în subspecialitatea medicală respectivă.

Cu alte cuvinte, să investești încredere în oameni și să-i responsabilizezi, să le creezi cadrul adecvat de a demonstra ceea ce pot să facă – cu siguranță, din această manieră de organizare a lucrului și șeful nu are decât de câștigat. Știți cum este: autoritatea se poate impune sau se poate câștiga. A doua variantă aduce după sine și respectul“.