Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments Limited Bucureşti

“Nu aș fi aici, dacă nu aș fi optimist în ceea ce privește viitorul. Este un moment foarte bun pentru România”

Înființat în 2005 ca mijloc de compensare a persoanelor ale căror bunuri au fost confiscate de regimul comunist și care nu au putut fi returnate propriu-zis, Fondul Proprietatea (FP) a devenit un jucător-cheie pe piața de capital din România. Puțini ar fi pariat că FP va deveni unul dintre cele mai mari fonduri listate la nivel mondial, cu o valoare netă a activelor de 2,93 miliarde de dolari în ianuarie 2018. De când Franklin Templeton Investments Limited (FTIML) a preluat conducerea Fondului (septembrie 2010), FP a înregistrat două listări pe bursă – la București (ianuarie 2011) și Londra (aprilie 2015). În calitate de CEO și Manager de Portofoliu al FP, Johan Meyer este unul dintre cei mai avizaţi oameni de astăzi pentru a explica cum a fost posibilă această poveste de succes și cum arată viitorul pieței de capital din România.

Cum a reușit cineva din Africa de Sud să gestioneze un fond de investiții de 2,93 miliarde USD în România?

Am crescut în Benoni, un oraș situat la est de Johannesburg, Africa de Sud. Am studiat Economie la Facultatea din cadrul Universității din Pretoria și, în timp ce încă eram în școală, am mers la un interviu pentru o funcție de asistent de cercetare la Templeton Emerging Markets Group (TEMG). Intervievatorul m-a întrebat: „Ce ați face la locul ideal de muncă?” Răspunsul meu: „Aş juca golf”. Un răspuns teribil pentru un potențial angajator și în acel moment nici măcar nu jucam golf!

Totuși, am plecat de la acel birou, crezând că sunt un naiv care și-a dat cu stângul în dreptul. Dar am depăşt acel start nefericit, pentru că am primit un apel pentru un interviu ulterior și, la scurt timp după aceea, m-am alăturat echipei TEMG, cu sediul la Johannesburg.

În următorii câțiva ani, am analizat piețele și companiile din Africa Subsahariană, iar în 2008 făceam parte din echipa care a lansat și gestionat fondurile Templeton Frontier. A fost un moment interesant, deoarece criza financiară globală ne-a oferit posibilitatea de a cumpăra ieftin acțiuni de bună calitate și am avut șansa, de asemenea, de a călători în multe locuri fascinante.

Prima mea vizită în România a fost în 2010, la scurt timp după ce FTIML a primit mandatul de a gestiona Fondul Proprietatea. În noiembrie 2016, familia mea și cu mine ne-am mutat la București, așa că am putut să-mi asum acest nou rol ca de co-Manager al portofoliului FP și co-CEO al FT România, acum CEO unic.

A fost dificilă adaptarea la viața din România?

Din punct de vedere profesional, a fost chiar ușor. Am lucrat timp de aproape 14 ani pentru FTIML și am avantajul că am lucrat alături de colegii mei de la biroul din România de aproape 8 ani în acest moment. Există o doză substanțială de confort și familiaritate între noi și sunt foarte mândru de echipa noastră din București.

Din punct de vedere personal, este nevoie de mai multă ajustare, în special în ceea ce privește clima. Îmi aduc aminte de iarnă trecută, când termometrul arăta minus 18 grade Celsius în București, în același moment erau plus în 18 grade Celsius la Cape Town. Cu toate acestea, este doar o chestiune de timp înainte ca cineva să se obișnuiască și acum, la un an de când am ajuns aici, familia mea a început deja să se simtă ca acasă în România. Suntem aici și ne-am angajat viitorul în această țară.

Ce este specific pentru Fondul Proprietatea în comparație cu alte fonduri de investiții?

Inițial conceput pentru a compensa românii care și-au pierdut proprietățile în timpul regimului comunist, activele portofoliului FP sunt în primul rând pachete minoritare în întreprinderi de stat. Fondul investește doar în România, iar cea mai mare parte a investițiilor este în sectorul energetic, petrol și gaz, producția de energie electrică, dar și infrastructură, servicii financiare și altele.

Fondul deține participații minoritare la primii trei producători de energie electrică din România, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia, la OMV-Petrom, în companii strategice de infrastructură de transport, (Aeroporturi București, Aeroportul Timișoara, Portul Constanța și alte porturi dunărene) producătorul de sare Salrom, în băncile de vârf (BRD) și alte companii de dimensiuni mai mici.

Din perspectiva unui investitor, ce este cel mai atrăgător în privința Fondului?

FP oferă o expunere unică într-o țară care are una dintre cele mai mari rate de creștere din UE, iar cumpărarea de acțiuni în cadrul Fondului oferă investitorilor posibilitatea de a obține acces la această piață cu un discount semnificativ faţă de valoarea efectivă a activelor. De asemenea, pe lângă listarea la București, este listat și la Londra, ceea ce deschide Fondul pentru numeroși investitori specializați în fonduri de investiții închise.

A schimbat cu ceva în bine preluarea managementului FP de către Franklin Templeton?

Fără falsă modestie, dacă privim cifrele, putem afirma categoric acest lucru. Dacă luăm în considerare 19 dintre cele mai importante companii în care statul român este acționar majoritar și Fondul are o participație minoritară, câștigurile, înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare, s-au dublat până în anul 2016 la 5,27 miliarde de lei (1,33 miliarde USD), de la 2,69 miliarde lei în 2012.

Datorită eforturilor noastre, managementul acestor companii s-a îmbunătățit în ultimii ani. Am fost principalii promotori pentru îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de portofoliu, așa că am ajutat la elaborarea legislației privind guvernanța corporativă în 2011. Aceste prevederi legale s-au dovedit a fi foarte eficiente; din nefericire, schimbările legislative pe care le-am văzut în decembrie anul trecut au reprezentat un pas uriaș înapoi în timp pentru aceste companii și pentru întreaga țară. Parlamentul a votat să scutească aproximativ 100 de companii de la Legea privind guvernanța corporativă, golind-o astfel de conținut.

Aceste modificări nu pot fi considerate decât o lipsă flagrantă de luare în considerare a implicațiilor pe scară largă pe care acestea le vor avea asupra piețelor financiare și a bunăstării acestor companii. Aceste amendamente nu sunt altceva decât o intenție de a proteja și îmbogăți pe câţiva în detrimentul României în general. Din fericire, legea nu a fost încă pusă în aplicare, deoarece Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională.

Pe parcursul anului 2017, și mai ales pe tempul verii, au existat câteva articole în presă care au arătat că Fondul Proprietatea este „în război” cu diferite ministere și miniștri. Cea dus la o astfel de perspectivă a presei?

Nu aș descrie drept „război” câteva perspective divergente care apar în mod normal în orice societate democratică și în relațiile de afaceri. Este posibil să fi văzut în presă că, în calitate de acționari minoritari din diferite întreprinderi de stat, am fost foarte activi în privinţa deschiderii unor cazuri în instanţă, în efortul de a proteja valoarea acționarilor FP. Riscul pentru noi nu este doar acela că putem vedea profituri mai mici pe termen scurt. Investim în aceste companii pe termen lung și ceea ce se întâmplă în prezent este faptul că legislația privind guvernanța corporativă este eludată, iar membrii consiliului de administrație și directorii au fost numiți interimar în aceste companii.

Ei nu sunt în măsură să dezvolte strategii pe termen lung, nici să ducă la îndeplinire astfel de strategii. Aşadar, mandatele provizorii sunt ceva împotriva cărora ne luptăm din greu. Guvernanța corporativă și importanța statului de drept sunt esențiale pentru noi și pentru alți investitori – de aceea insistăm să fie respectate.

De-a lungul experienței mele, am văzut cât de mare poate fi impactul unei întreprinderi de stat prost gestionate asupra economiei unei țări. Nu vreau să vad petrecându-se acest lucru în România. La FP, având participaţii de aproximativ 20% în unele întreprinderi-cheie de stat, trebuie să fim activiști. Trebuie să afirmăm drepturile și principiile noastre sau, în cele din urmă, omul de pe stradă, fiecare contribuabil, este afectat de lipsa de rentabilitate a unei întreprinderi de stat.

Ce face un acționarul activist, o „specialitate” a Franklin Templeton?

În majoritatea companiilor din portofoliu avem colegii din echipa noastră de investiții sau membri independenți propuși de noi în ședințele consiliilor de supraveghere. Prezența acestora a avut un impact enorm asupra profesionalismului și transparenței acestor companii. Mai mult, încercăm să menținem un dialog activ cu conducerea companiilor și ministerele de resort, încurajându-i să acționeze într-un mod care să fie benefic pentru toate părțile interesate.

Dacă acest lucru nu aduce rezultatele dorite, ridicăm aceste probleme în spaţiul public. Am dat numeroase interviuri și am trimis comunicate de presă pentru a evidenția unele dintre aceste probleme. În această perioadă folosim și social media pentru a distribui mesajele noastre – am constatat că astfel ajungem la cât mai multă lume interesată. Dacă niciuna dintre acestea nu funcționează, am arătat că nu ne temem să demarăm acţiuni în justiţie pentru a proteja bunăstarea companiilor de portofoliu.

Acestea fiind spuse, nu aș fi aici, dacă nu aș fi optimist cu privire la viitor. Este un moment foarte bun pentru România. Șomajul este scăzut, creșterea economică este bună, iar inflația este scăzută. Toate acestea au condus la o economie orientată către consum care crește rapid. Este esențial ca guvernul să mențină cadre legislative și de reglementare stabile, astfel încât investitorii să se simtă în siguranță punându-și banii aici, pentru a participa la această economie în plină dezvoltare.

Pentru FP, problema noastră cea mai presantă este protejarea valorii companiilor din portofoliu. După aceasta, trebuie să ajutăm companiile să își crească valoarea, să instaleze consilii de supraveghere independente și echipe de management care să fie pregătite să execute planuri pe termen lung. Deci, avem perspective pentru şi mai mult activism în viitor.

Sunt evoluțiile politice susceptibile să ţină investitorii străini departe de România?

Cu siguranță, noi ne dorim să nu fie cazul de așa ceva. Primul lucru de care avem nevoie pentru a preveni consecințele negative asupra atractivității României pentru investitorii străini ar fi o restabilire rapidă a prevederilor privind guvernanța corporativă. Mai mult, dezvoltarea durabilă a pieței de capital din România este de neconceput fără a listările unor mari companii de stat, cum ar fi cele din portofoliul nostru. Pentru ca aceste listări să aibă șanse de succes, companiile vor trebui să demonstreze implementarea legislației privind guvernanța corporativă pentru a conferi încredere potențialilor investitori.

În al doilea rând, avem nevoie de o mai mare stabilitate și predictibilitate în plan politic. Acești oameni sunt acolo pentru a crea un cadru legislativ. Dacă aveți un tip nou care vine la fiecare 8 luni nu există stabilitate, nici continuitate. Toată lumea vine cu propria agendă, cu propria echipă și ajung să se învârtă în jurul cozii.

Ce face România atractivă în regiune din perspectiva investițiilor?

Într-un context regional, România are o piață de capital cu potențial neexploatat, dar este încă relativ mică și, dacă am avea voință politică și cooperare, credem că va exista un potențial de accedere la statutului de piață emergentă.

Care sunt beneficiile pe care le-ar aduce noul statut? Dacă vă uitați la evaluări, la dimensiunea companiilor, în general, companiile românești tranzacționează la discount-uri care sunt semnificativ mai mari decât cele din piețele emergente, randamentul dividendelor este mai mare – ceea ce ar trebui să fie atractiv atât pentru investitorii interni, cât și pentru cei internaționali. Având în vedere lipsa de lichiditate de pe piață, este foarte dificil pentru investitori să intre pe piață într-o manieră consistentă.

Există o rețetă pentru creștere pe care o poate folosi piața de capital din România?

Fără îndoială, o creștere a numărului de listări ar aduce beneficii pieței de capital din România. Fie că este vorba despre Hidroelectrica, Aeroporturi București, Salrom sau Portul Constanța, listările ar oferi un impuls semnificativ pentru piața de capital din punct de vedere al diversității și al dimensiunii generale. Acestea ar ridica profilul României și ar aduce mai multe investiții străine, ceea ce ar înseamna, din punct de vedere economic, că ar exista o presiune mai redusă asupra monedei, în condițiile în care investitorii cumpără lei.

În prezent, dacă fondurile de pensii nu au oportunități suficiente aici, vor trebui să investească în Ungaria sau în Polonia, sau altundeva în regiune. Astfel, banii românilor vor contribui la creșterea companiilor din alte țări, în loc să ajute economia românească.

Câtă vreme milioane de oameni au plecat din România în căutarea unor oportunități profesionale, aș încheia interviul cu întrebarea: Nu ați prefera să fiți în altă parte decât în România?

Migrația semnificativă a forței de muncă va fi probabil tot mai frecventă într-o economie globalizată, totuși, dacă ar fi să mă refer strict la mine, aș spune că este o mare oportunitate să lucrez în România într-o perioadă atât de importantă pentru dezvoltarea pieței de capital, exact în momentul în care se pune fundația pentru o trecere de la statutul de piaţă de Frontieră la cel de piață Emergentă, și sunt foarte recunoscător pentru şansa de a face parte din acest proces.