de Istvan Pentek

Din punct de vedere istoric, putem spune că viti­cultura în Germania a apărut datorită Alpilor în perioada ocupației romane. Din cauza dificultății transportului amforelor cu vin prin trecătorile din Alpi, romanii au preferat să transporte butașii de viță-de-vie, înființând astfel primele plantații acum aproximativ 2.000 de ani. Și aici, ca în toată Europa, centrele de vinificare din Evul Mediu erau concentrate în jurul mânăstirilor. Producția de struguri și de vin, precum și comerțul cu vin au fost regle­mentate prin decret regal încă din secolul VIII. Până în secolul XVI, vinul constituia băutura cea mai importantă pe teritoriul Germaniei. În jurul anului 1500 a început să scadă producția de vin, datorită pe de o parte modificărilor climatice, pe de altă parte creșterilor calitative și a producției de bere.

Soiurile de struguri negri care au adus faima viticulturii germane sunt preponderent încrucișări realizate de institu­tele de cercetare locale, dar regăsim în număr mare și soiu­rile internaționale. Din totalul de 102 mii hectare de plantații de viță-de-vie, doar 37% reprezintă soiurile negre. Aceste plantații se găsesc în principal în regiunile Rheinhessen, Pfalz, Baden și Wurttemberg. Vinurile roșii cele mai renumite din Germania provin din soiul Spatburgunder, mai cunos­cut pentru noi sub denumirea de Pinot Noir, soi cultivat pe teritoriul Germaniei de circa 1.000 de ani. De obicei vinurile obținute sunt destul de corpolente și fructate, în ultimii 10-15 ani producătorii obținând rezultate internaționale cu vinuri maturate în butoaie de stejar.

Soiul cel mai cunoscut pe plan internațional este Dornfelder, apărut în 1956 în urma unei încrucișări realiza­te de către August Herold. A primit numele funcționarului care s-a ocupat de înființarea institutului de cercetare din Weinsberg, locul creării soiului. În timpul fermentării pielița intens pigmentată colorează mustul într-o culoare de un roșu profund, mai neobișnuit pentru vinurile roșii din Germania. De obicei este vinificat în sec în două stiluri: vin tânăr, inten fructat cu arome de vișine, mure și fructe de soc; sau vinuri maturate în lemn, cu corp mai accentuat, tanini mai puternici și structură bine definită.

Blaufrankisch-ul se prezintă în Germania sub numele de Lemberger și este printre soiurile negre cu importanță în zona Wurttemberg, cu vinuri ce abundă în arome ușor ge­moase de fructe roșii și negre de pădure.

Schwarzriesling, fără altă legătură cu soiul Riesling în afara asemănării între forma ciorchinilor, este soiul Pinot Meunier din Franța și are o importanță foarte mare în producția de vinuri spumante din ambele țări.

Alte soiuri prezente în plantații sunt soiurile tradiționale ca Trollinger – ce necesită o perioadă de vegetație lungă, dar după cules ajunge foarte rapid în consum; încrucișări precum Cabernet Cubin – Lemberger&Cabernet Sauvignon, Cabernet Dorio – Dornfelder&Cabernet Sauvignon, Domina – Portugieser&Spattburgunder, Regent – Silvaner&Müllerthurgau&Chambourcin.