de Mihaela Balea

Telekom este, în momentul de față, cel mai mare grup de telecomunicaţii și obiectivul este menținerea și consolidarea acestei poziții. Dumneavoastră coordonați o afacere integrată pe o piață foarte competitivă și dinamică, în care produsele și serviciile își reduc permanent perioada lor de valabilitate (devin ușor perisabile). Cum arată o zi tipică de lucru pentru dumneavoastră și câte ore are ea?

Este adevărat, industria telecomunicațiilor este foarte dinamică și complexă. Asta înseamnă un ritm de lucru foarte rapid și nevoia de a lua decizii pe niveluri multiple.

Pentru mine, o zi obişnuită de lucru poate să în­semne orice – de la întâlniri strategice și decizii impor­tante de afaceri până la susținerea unui discurs la un eveniment al industriei de telecomunicaţii, participa­rea la o întâlnire cu angajații sau chiar vizite pe teren pentru a vedea cum se derulează implementarea noii tehnologii FTTH.

În ce privește orele de lucru, îmi este dificil să dau un răspuns precis. Cu siguranță, cantitatea de muncă este mare, dar îmi place ceea ce fac, deci pot spune că muncesc mereu și niciodată.

Se spune că a delega este secretul succesului în con­ducerea eficientă a unei afaceri. Sunteți de acord cu această afirmație? Dacă da, cât de des vă folosiți de acest instrument în munca dumneavoastră de zi cu zi?

Să delegi înseamnă să ai încredere. Așa că da, aș spune că este un ingredient cheie în conducerea unei afaceri, în general. Eu am o echipă de profesioniști excelenți în care am încredere că se ocupă cu profesio­nalism de toate aspectele afacerii.

Cu toate acestea, să delegi nu înseamnă doar să trimiţi mai departe un email. Atunci când este vorba de chestiuni complexe, să delegi implică și să oferi o direcție, să insufli simțul răspunderii și să-i inspiri pe cei cărora le delegi diverse sarcini. Aceasta face diferența între șefi și lideri.

Cariera dumneavoastră a început în sectorul bancar și a continuat în cel al telecomunicațiilor. Au aceste do­menii puncte comune, având în vedere că telefonia a apărut la zeci de ani după primele instrumente finan­ciare? Care sunt aceste puncte comune?

Atât sectorul bancar cât și cel al telecomunicațiilor oferă servicii mass-market (o masă mare de clienți – n.n.) care au trecut printr-un proces de democratizare – un serviciu care la început a fost exclusiv și care acum este disponibil tuturor.

De asemenea, în ambele sectoare, este foarte impor­tant să oferi clienților sentimentul de siguranță sau, mai bine spus, de securitate: al banilor și al confidențialității datelor. Din nou, este vorba despre încredere.

Un alt aspect comun şi extrem de important și în industria telecomunicațiilor și în cea bancară ține de stabilitatea serviciilor și de excelența în relația cu clienții. Avariile, greșelile nu sunt deloc tolerate și pot avea un impact major în activitatea de zi cu zi cotidiană – fie că vorbim despre activitatea lor profesională sau despre viața lor personală.

Dacă ar fi să vă reîntoarceți la vârsta de 18 ani, ați ale­ge direct telecomunicațiile sau ați începe tot din sec­torul bancar?

Dacă aș avea din nou 18 ani, probabil că aș face alegerea cea mai curajoasă, din care aș avea de învățat cel mai mult. Fiecare etapă a carierei mele a fost impor­tantă și mi-a oferit lecții valoroase, atât în plan profesio­nal, cât şi uman. Mai mult decât atât, schimbarea indus­triilor te ajută să devii mai flexibil și mai adaptabil. De asemenea, este important să petreci mulți ani în același domeniu pentru a-l putea înțelege în profunzime. Eu pot spune că le-am făcut pe ambele și sunt recunoscător pentru experiențele profesio­nale pe care le-am avut până în momentul de față.

Care este în opinia dumnea­voastră rolul telecomunicațiilor în evoluția societății și a afacerilor? Cât timp va mai continua să influențeze mediul de afaceri? Este oare posibil ca peste 10-20 de ani să fim martorii, de exemplu, unor operațiuni bancare realizate fără inter­mediul ghișeului?

Spun acest lucru de fiecare dată când am oca­zia: creșterea nu poate avea loc fără tehnologii IT&C și telecomunicații, fie că vorbim despre educație, sănăta­te, mediul de afaceri sau chiar de agricultură. Soluțiile IT&C de astăzi pot influența în mod semnificativ pro­ductivitatea și competitivitatea companiilor și a statelor, în același timp îmbunătățind calitatea vieții oamenilor.

Există în momentul de față un curent nou care câștigă teren cu repeziciune – The Internet of Things – (de la electrocasnice la dispozitive industriale) prin in­ternet. Așa că da, aș spune că lumea, aşa cum o știm noi astăzi, va fi remodelată în mod semnificativ prin tehno­logie, peste 10-20 de ani.

Există deja bănci care au filiale de tip self-service, în care toate operațiunile se fac prin internet banking sau cu ajutorul unor mașini multifuncționale. Cu siguranță, cred că avem nevoie de interacțiunea umană în anumi­te momente cheie ale acestui proces, măcar pentru su­pervizare și pentru realizarea de tranzacții speciale. Cred că acest lucru nu va dispărea cu totul.

Ați condus diviziile DT în mai multe țări, pe mai mul­te continente. Dacă ar fi să faceți un top 5 al țărilor în care ați lucrat, unde s-ar pla­sa România și de ce?

Este dificil să fac un top. Fiecare cultură este specială și fascinantă, nu pot să fac com­paraţii.

Care este principala provoca­re pe care o vedeți în Româ­nia, din perspectiva compa­niei pe care o conduceți?

Vă voi da un răspuns simplu și direct: venitul me­diu per utilizator. În România acesta este mic, din cau­za războiului agresiv al prețurilor. Pentru a investi aici, trebuie să realizăm multe evaluări și să dăm dovadă de mult curaj. În plus, avem de-a face și cu un mediu fiscal și legislativ imprevizibil, ceea ce ne îngreunează activi­tatea de planificare.

Care a fost primul lucru din România care v-a impre­sionat în mod pozitiv și care a fost prima impresie ca urmare a primului contact cu românii?

Îi admir pe români pentru multe lucruri. Sunt uimit de performanța de care românii sunt capabili atunci când lucrează în medii competitive. Aș spune că vi se potriveşte un sistem al meritocrației.

De asemenea, românii sunt flexibili, creativi și se adaptează ușor, mereu găsesc soluții viabile. De exem­plu, am aflat că datorăm multe dintre invențiile impor­tante unor români: avionul cu reacție (Henri Coandă), insulina (Nicolae Paulescu) sau chiar stiloul (Petrache Poenaru).

Aș spune și că românii sunt perseverenți și plini de resurse. Ei livrează rezultate de înaltă calitate, învață repede, dar ar trebui să aibă mai multă încredere în ei însiși.

Care sunt punctele forte ale României și cum ar trebui să le folosim pentru a ne îmbunătăți imaginea în stră­inătate?

Investitorii sunt foarte buni ambasadori pentru România în lume. Astfel, din punctul de vedere al unui investitor, eu aș sublinia excelentele resurse umane și oportunitățile de afaceri interesante, datorate poziției privilegiate din regiune și dimensiunii țării în termeni de populație. Totuși, țara are încă nevoie să dezvolte o infrastructură competitivă și un mediu fiscal și legislativ stabil.

După o carieră de aproape 30 de ani, credeți că lea­dership-ul este nativ sau se dobândește?

Ambele. Te naști cu un potențial, dar pentru a-l des­coperi și a-l dezvolta, trebuie să ai multă perseverență, curaj să mergi pe drumurile mai puțin explorate și înțelepciune să înveți atât din greșeli cât și din reușite.

„Leadership înseamnă să inspiri oamenii din jurul tău, să-i faci să ți se alăture și să se străduiască în mod autentic pentru realizarea viziunii.”

Cum definiți dumneavoastră leadership-ul?

Leadership înseamnă înainte de toate să ai o vizi­une clară, să fii determinat să o tranformi în realitate și să poţi să explici această viziune şi celorlalți. Leadership înseamnă să inspiri oamenii din jurul tău, să-i faci să ți se alăture și să se străduiască în mod autentic pentru realizarea viziunii.

Cum vedeți dumneavoastră diferența dintre un șef și un lider?

Liderii luminează calea, în timp ce șefii indică direcția – stânga/dreapta. Un lider își ascultă oamenii, îi încurajează să contribuie și adaptează drumul pe par­curs, în timp ce şefii folosesc hărți și trasee predefinite pentru a ajunge din punctul A în punctul B. Nu în ulti­mul rând, liderii se bucură de călătorie în timp ce șefii sunt obsedați de control.

Numiți trei elemente ajutătoare pentru un observa­tor din afară care să diferențieze între o companie condusă de un șef și una condusă de un lider!

Aș spune agilitatea acelei companii, capacita­tea sa de inovație precum și performanțele sale în timpul perioadelor dificile, ceea ce-mi amintește de expresia: „O mare liniștită nu a dat niciodată un marinar iscusit“.

Din punctul dumneavoastră de vedere, cât de extinse sunt performanțele unei echipe con­duse de un lider comparativ cu performanțele uneia conduse de un șef?

Cred că întrebarea este de fapt cum măsu­răm performanța. Pe termen scurt sau lung? Un șef este interesat de câștiguri rapide, în timp ce un lider este interesat de soluții pe termen lung și rezultate durabile. Şeful are obiective punctuale; liderul are o viziune integrată.

Ce hobby-uri aveți pentru petrecerea timpu­lui liber?

Îmi place să joc golf și tenis, iar în timpul iernii, să schiez. De asemenea, îmi place să citesc în timpul meu liber, în special cărți istorice.