de Ciprian Plăiașu

Baronul Jurij Bartolomej Vega s-a născut la 23 martie 1754, ca un simplu copil de fermier într-un sătuc la est de Ljubljana în cadrul unei minorități naționale, așa cum erau slovenii în acel moment, în Imperiul Habsburgic. Jurij provenea dintr-o familie numeroasă, iar părinții l-au susținut puțin timp la școală. Studiile le-a început la Moravče și, de la început, dascălii săi au observat o înclinație a tânărului către științele exacte. Totuși, din 1767 a trebuit să își ia destinul în propriile mâini. Mama, rămasă singură, nu a mai dorit să-l lase la școală, iar adolescentul Jurij decide să intre în ciclul gimnazial la Școala Iezuită. Când aceasta este desființată de Papa Clement al XIV-lea, profesorii îi recomandă să își conti­nue studiile la liceul din Ljubljana, ceea ce a și făcut. În 1775 deja era inginer de navigație și încă unul dintre cei mai străluciți. O listă de întrebări la examenul său de final, tentamen philosophicum, s-a păstrat și poate fi văzută și azi în Biblioteca Matematică din Ljubljana. Problemele acoperă o arie vastă: logică, algebră, me­tafizică, geometrie, trigonometrie, geodezie, stereo­metrie, geometria curbelor, balistică, fizică generală și specială.

Anii din armata Imperiului Habsburgic

Dându-și seama că nu poate ajunge prea de­parte cu profesia sa, câțiva ani mai târziu, urmându-și pasiunea pentru matematică, Jurij Vega decide să se înroleze voluntar în armata imperială pentru a putea preda la Școala de Artilerie de la Viena. Se pare că în acest moment a decis să renunțe la numele său original Veha și să semneze Vega.

După primul an de predat deja fusese promovat sublocotenent. El a fost un profesor și scriitor talentat, cu o mare abilitate pentru calculele matematice. A realizat rapid că predarea matematicii era foarte difici­lă din cauza lipsei unor manuale bune. Din acest motiv a început să scrie. Primul volum de matematică apare chiar în 1782 și se va numi Vorlesungen über die Mathematik (Prelegeri de matematică). Până la moartea sa bizară din 1802, vor apărea patru volume în cadrul acestei lucrări. Înainte să apară al doilea volum, Jurij Vega a publicat și prima carte de tabele de logaritmi: Logarithmische, trigonome­trische, und andere zum Gebrauche der Mathematik eingeri­chtete Tafeln und Formeln (1783). Aceste cărți de tabele de logaritmi l-au făcut faimos pe matematicianul slo­ven până la apariția computerului.

Calcula logaritmi cu ghiulelele șuierând deasupra capului

În anul 1787 Jurij Vega se căsătorește cu tână­ra Josefa Swoboda, fiica unui nobil ceh. Continuă să fie preocupat de matematică, de publicarea diver­selor lucrări și de predarea științelor exacte. În anul următor îl întâlnim pe câmpul de luptă în contextul războiului dintre Imperiul Habsburgic și cel Otoman. El participă sub comanda feldmareșalului Ernst Gide­on von Laudon (1717–1790) la asediul Belgradului. Bateriile de tunuri conduse de Jurij Vega au avut un aport decisiv în cucerirea acestei fortărețe controlată de Imperiul Otoman. Există o descriere a sa potrivit căreia matematicianul calcula logaritmii și traiectoria tunurilor sale cu ghiulelele șuierând pe deasupra ca­pului său.

Abilitatea sa remarcabilă de calcul i-a adus chiar un record mondial: calcularea valorii lui π cu 143 de zecimale din care 126 au fost corect calculate. Ori­cum, acest record al său a durat mai bine de 50 de ani. A continuat să publice lucrări de matermatică, tabele de logaritmi și, de asemenea, să servească ar­mata imperială pe câmpul de luptă. Între 1793 și 1797 a participat la mai multe confruntări între armatele coaliției europene și revoluționarii francezi, sub co­manda generalului Dagobert-Sigismond de Wurmser (1724–1797): Fort Louis, Mannheim, Mainz, Wiesbaden, Kehl și Dietz. În bătălia de la Mannheim din 1795 el a fost respon­sabil de introducerea unui nou tun a cărui rază de acțiune era cu mult mai mare decât a celorlalte mode­le folosite în acea vreme.

În aceeași perioadă a pu­blicat și Thesaurus logarithmorum completus, una dintre cărțile sale de tabele, rămasă de referință în istoria acestei discipline.

Anul 1800 este unul dintre cei mai grei pentru Jurij Vega. Soția sa moare subit, iar la câteva săptămâni fiica sa, Maria Tereza, se stinge și ea. Rămas doar cu cei doi băieți, Jurij primește din partea împă­rătesei titlul de baron al Imperiului.

Ciudata moarte a unui mare învățat

Moartea sa este una sus­pectă și misterioasă. Pe data de 17 septembrie 1802 este declarat dis­părut în misiune. Câteva zile mai târziu trupul său a fost găsit în apele Du­nării, la Nussdorf, lângă Viena. Cauza oficială a morții este una acci­dentală, dar au existat suspiciuni fie că s-ar fi sinucis, fie că a fost omo­rât. Cea mai cunoscută teorie este faptul că ar fi fost ucis de un morar pe când baronul ar fi dorit să negocieze cumpăra­rea unui cal. Din păcate, această ipoteză nu a fost verificată, totuși se spu­ne că busola cu literele J.V., gravate pe ea, ar fi fost găsită în moară, un an mai târziu.

Meritele deosebite ale matematicianului slo­ven au fost recunoscute deopotrivă în epocă, el fiind membru al Acade­miei de la Berlin, a celei de la Praga și a celei de la Erfurt, dar și ulterior. De exemplu, asteroidul 14966, descoperit în 1997, a fost numit Jurij Vega în onoarea acestui mare matematician. Totuși, în epoca vitezei și a compu­terelor care pot calcula mii de zecimale ale va­lorii lui π, ar fi păcat să nu ne amintim de un om care și-a construit onest și glorios destinul și care poate fi un model de pa­siune și tenacitate pen­tru oricare dintre noi.