de Cristian Ionescu

Ferrari a clamat, recent, prin vocea actualului său şef, Sergio Marchionne, că nu va produce automobile electrice. Nicio­dată. „E o idee obscenă“, li s-a explicat reporterilor delegați la ediţia din acest an a Salonului auto de la Geneva. Exact cât de trivială ar fi această temă, rămâne de evaluat, desigur.

Despre absurditatea unei alte curiozități exprimate de repre­zentanții presei de specialitate acreditați la marele eveniment expo­zițional nu există însă loc de dubii sau dezbateri. Întrebării „va lansa Ferrari un model autonom?“ i s-a răspuns lipsit de echivoc: „va trebui să mă împușcați înainte!“ Completarea – „experiența condusului reprezintă una dintre caracteristicile nodale ale oricărui supermodel“ – a venit, proba­bil, ca un şoc pentru „experții“ care nu ar fi ezitat să întrebe un fermier argentinian când își va asezona oferta de mușchi de vită cu niscaiva zarzavaturi și fructe de pădure, devreme ce, pe piața mondială, s-a înfiripat un important curent vegan.

Cel mai probabil, Don Sergio nu s-a împăcat cu gândul unui eventual sacrificiu suprem, dar s-ar putea, foarte bine, date fiind vre­murile interesante pe care le traversăm, să primejduiască tocmai vii­torul diamantului coroanei (Fiat Chrysler Automobiles) prin adopta­rea acestei atitudini rigide, în numele apărării unui principiu pe care tot mai mulți avocați ai conformismului îl consideră nu doar desuet, ci pur și simplu nociv.

Fiindcă – dacă n-am auzit-o încă, ne vom lămuri cât de curând – mașinile sport poluează atmosfera, dar, mai cu seamă, minţile ce­lor care le conduc! Cu puțin noroc, supermodelele, așa cum le știm astăzi, vor scăpa tefere din această urgie militantistă. Cel puţin pen­tru un timp. Faptul că sunt o prezenţă rară pe şosele ar trebui să con­stituie un avantaj. Unul îndeajuns de redutabil pentru a compensa neplăcerea provocată de caracterul elitist – o ţintă favorită a batali­oanelor dreptăţii sociale.

Două mărci legendare sfidează moda automobilelor electrice

În timp ce Ferrari făcea titluri bombastice cu declaraţiile tranşante ale şefului, două mărci la fel de legendare asigurau succesul manifestării elveţi­ene cu tot atâtea exponate de vis. Aston Martin, marca preferată de cel mai mediatizat spion fictiv din toate timpurile, ne-a sedus iremediabil cu lirismul mecanic emanat de noul DB11. Bugatti, pe de altă parte, a ales, cum era de așteptat, să frapeze cu o colecție de superlative adunate sub numele Chi­ron, urmașul încă și mai feroce al distinsei sălbăticiuni care a fost Veyron. DB11 este, fără îndoială, cea mai senzuală mașină pregătită să ispitească și să frângă inimile şoferilor în 2016. Dincolo de sex-appealul zugrăvit de o suve­rană echipă de design, GT-ul britanic oferă cu mărinimie și alte detalii ferme­cătoare: un uriaşmotor V12, de 5,2 litri, supraalimentat şi capabil să livreze 600 de cai-putere, performanțe îmbucurătoare (3,9 secunde până la „sută“, cu start de pe loc, și 322 km/h – viteză maximă), scaune profilate anatomic acoperite cu o piele ultra fină, touchscreen generos cu interfaţă „împrumu­tată“ de la Daimler și sistem audio marca Bang&Olufsen.

Constructorul îi asigură pe doritori că se află în fața celui mai „customi­zabil“ Aston Martin creat vreodată, trăsătură care le dă clienţilor mână liberă în configurarea versiunii preferate. Cel mai accesibil DB11 va costa 154.900 de lire sterline.

O „bijuterie pe roți“ de 2,4 milioane de euro

Suma reprezintă o nimica toată dacă facem comparaţie cu Bugatti Chiron şi al său preț „înainte de opționale“: 2,4 milioane de euro! Prețul solicitat de producătorul italo-franco-german evidenţiază privilegiul deţinerii uneia dintre cele mai speciale maşini create vreodată, dar şi apartenenţa la un club exclusivist – numai 500 de exemplare vor fi asam­blate pe toată durata de viaţă a modelului.

La fel ca Veyron odinioară, Chiron devine prin simpla sa apariție atletul suprem al lumii auto. Motorul cu 16 cilindri are o capacitate de opt litri şi nu mai puţin de patru sisteme de supraalimentare, o arhitectu­ră pusă la punct pentru a produce exact 1.500 de cai-putere.

Puținii pământeni care vor călca accelerația dihaniei vor fi catapul­tați într-o realitate paralelă, acolo unde sprintul de la zero la o sută de kilometri pe oră durează doar ceva mai mult de două secunde, iar viteza maximă trebuie, totuşi, limitată electronic pentru uzul cotidian la... 420 km/h.

În teorie, Chiron este perfect capabil să atingă 460 km/h, susţine Bugatti, suficient pentru a spulbera performanța cu care Veyron Super Sport și-a făcut loc în Cartea Recordurilor – 430,9 km/h.