text Alice-Claudia Gherman, foto arhiva Christie’s
La Casa de licitații Christie’s nu se licitează doar pentru artă, bijuterii ori obiecte rare, ci pentru privilegiul de a le deține, pentru aura lor și pentru poveștile care le-au adus până acolo. De peste două secole și jumătate, celebra casă de licitații londoneză transformă fiecare vânzare într-un spectacol al gustului, al prestigiului și al marilor ambiții. Fiindcă așa e în lumea Christie’s, un simplu ciocănel de fildeș poate pune capăt unei licitații și poate deschide un nou capitol în biografia unui obiect.
Totul a început în Pall Mall cu „Regele Epitetelor”
Așa cum fiecare opera de artă are o istorie și un autor în spate, la fel și Casa de licitații Christie’s are povestea sa. Aceasta a început în 1766, când scoțianul James Christie și-a deschis propria casă de licitații în Pall Mall, una dintre zonele elegante și bogate ale Londrei. Prima licitație a avut loc la 5 decembrie în același an, iar catalogul casei nou înființate cuprindea deopotrivă obiecte casnice obișnuite precum mobilier, cearșafuri, fețe de pernă, dar și cărți, manuscrise și chiar patru lucrări de artă indiene pe sticlă.

Portretul lui James Christieby Thomas Gainsborough,1778
James Christie era cunoscut nu doar pentru instinctul de comerciant, ci și pentru elocvența sa care transforma o simplă licitație într-un adevărat spectacol de teatru. Sub conducerea lui James Christie, o licitație obișnuită devenea o întrunire socială în care colecționarii, artiștii și aristocrații urmăreau nu numai obiectele, ci și jocul subtil al ofertelor. James Christie a înțeles încă de la început că farmecul unei licitații nu se află doar în obiectele oferite, ci și în felul în care acestea sunt prezentate. Caricaturile epocii îl înfățișau ca pe un personaj plin de vervă, iar imaginea licitatorului orator a rămas parte din tradiția casei. James Christie era un om capabil să citească sala, să stăpânească ritmul și să transforme ezitarea într-o ofertă. În fond, tensiunea unei licitații nu ține doar de valoarea estimată, ci și de clipa în care cineva hotărăște că obiectul dorit merită mai mult decât este dispus să plătească oricine altcineva. O caricatură satirică din 1789 l-a botezat pe James chiar „Elocvența sau Regele epitetelor” - o poreclă care sugerează cât de mult conta personalitatea fondatorului în acest spectacol public.
Spectacol de teatru și artă pură
La numai doi ani de la prima licitație a casei sale, Christie a observat potențialul pieței de artă al vremii și a schimbat direcția licitațiilor organizate de el trecând de la obiecte de uz casnic la prima vânzare consacrată integral tablourilor, care a avut loc la data de 20 martie 1767. Spectacolul licitațiilor a continuat în nota cu care deja James Christie își obișnuise deja clientela, doar că în scenă își făcuse apariția un personaj nou - arta. Consacrarea casei Christie’s pe piața de artă internațională a venit în 1778, când a evaluat și intermediat vânzarea celebrei colecții de picturi a fostului prim-ministru britanic Sir Robert Walpole către împărăteasa Ecaterina cea Mare a Rusiei, pentru suma exorbitantă la acea vreme - peste 40.000 de lire sterline.
Știai că? Licitatorii de la sediul central din Londra folosesc un ciocan de licitație din fildeș sculptat în jurul anului 1766, chiar de către fondatorul James Christie.
Christie’s, o moștenire britanică învăluită în parfum franțuzesc
De-a lungul timpului, Christie’s a depășit granițele Londrei, ajungând să organizeze licitații în marile centre ale pieței internaționale de artă. Astăzi, numele său acoperă o arie vastă de obiecte licitate: de la pictură și bijuterii până la mobilier, vinuri, automobile de colecție și obiecte de design. Christie’s s-a transformat așadar, dintr-o sală cu scaune și un podium, unde cineva cu un ciocănel în mână rostește „adjudecat” într-o rețea globală de specialiști, experți și colecționari, în care fiecare lot de obiecte poate călători simbolic - și uneori literalmente - de pe un continent pe altul. Călătoria aceasta costă în cele din urmă bani, foarte mulți bani, dar satisfacția și mândria celor care fac în cele din urmă achiziția ating cote maxime.
După moartea lui James Christie, în 1803, afacerea a fost preluată de fiul său, James Christie cel Tânăr, care a condus-o până în 1831. Ulterior, casa de licitații a rămas în familie, fiind administrată de mai multe generații de fii și nepoți, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1889, ultimul reprezentant al familiei, James Christie al IV-lea, a încredințat conducerea unor parteneri din afara familiei, William Manson și Thomas Woods.
Pentru o perioadă, Christie’s a fost listată și la Bursa din Londra (1973-1999). Din 1998, casa de licitații face parte din portofoliul Groupe Artémis, compania de investiții a miliardarului francez François Pinault - o evoluție care i-a conferit o identitate deopotrivă britanică și franceză.
Astăzi Christie’s are săli de licitație deschise în toate marile orașe ale lumii, de la Londra la New York, din Hong Kong până la Geneva, plus o serie de birouri locale la Amstedram, Tokyo, Sao Paolo, Mexico City și altele. Cea mai faimoasă locație rămâne însă Londra, la adresa 8 King Street, în zona St. James’s, unde casa s-a mutat încă din 1823.
Licitații care au scris istorie
Dar dincolo de legăturile dintre generațiile Christie și oamenii de afaceri din trecut și prezent, unele dintre cele mai memorabile momente ale casei sunt legate de sumele amețitoare la care au ajuns operele. În 2017, „Salvator Mundi”, atribuit lui Leonardo da Vinci, a fost adjudecat la Christie’s New York pentru 450,3 milioane de dolari, devenind cea mai scumpă pictură vândută la licitație. Lucrarea a fost însoțită de o fascinație aparte: nu doar prețul, ci și discuțiile privind atribuirea și istoria ei au transformat-o într-unul dintre cele mai disputate subiecte ale pieței de artă.
Și asta fiindcă, „Salvator Mundi” fusese redescoperită după secole de uitare și cumpărată în 2005 dintr-o licitație din Louisiana, trecuse apoi printr-o restaurare amplă și fusese prezentată la National Gallery, în 2011, drept lucrare originală a lui Leonardo da Vinci. Șase ani mai târziu, a devenit cea mai scumpă lucrare de artă vândută vreodată la licitație, fiind adjudecată de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman la Christie’s din New York. Strălucirea recordului nu a risipit misterul. Autenticitatea lucrării rămâne și azi disputată de specialiști, contribuția lui Leonardo la lucrare fiind considerată în continuare doar parțială. În plus, de la vânzare, pictura nu a mai fost expusă public, presa putând doar specula asupra locului în care ar fi depozitată - un seif securizat din Geneva sau pe iahtul prințului saudit.

Un alt moment de referință pentru faima licitațiilor de la Christie’s a fost în 2018, când colecția lui Peggy și David Rockefeller a fost scoasă la vânzare. Licitația a totalizat 832,6 milioane de dolari - un record pentru o colecție privată la acel moment - și a reunit aproximativ 1.500 de obiecte. Printre piesele remarcabile s-au numărat lucrări de Picasso și Monet; amploarea evenimentului a arătat cum o colecție personală poate deveni, pentru câteva zile, centrul de greutate al pieței internaționale.
„Shot Sage Blue Marilyn”, semnată de Andy Warhol, a devenit în 2022 la rândul ei cea mai scumpă operă de artă americană vândută vreodată la licitație și a stabilit un record pentru o lucrare din secolul al XX-lea. Prețul adjudecării: 195 de milioane de dolari.
Povestea tabloului este la fel de fascinantă ca și valoarea sa. În 1964, artista Dorothy Podber a vizitat atelierul lui Warhol, cunoscut drept „The Factory”, și l-a întrebat dacă poate „să tragă” - to shoot - în tablourile sale. Warhol a înțeles că voia să le fotografieze. Podber a scos însă un revolver și a tras printr-un teanc de patru portrete ale lui Marilyn Monroe. Incidentul a dat numele seriei Shot Marilyns și a intrat pentru totdeauna în istoria acestor lucrări.

Printre cele mai remarcabile vânzări din istoria casei Christie’s se numără Codex Leicester, manuscrisul științific al lui Leonardo da Vinci. Adjudecat la New York, în noiembrie 1994, acesta a fost cumpărat de Bill Gates pentru 30,8 milioane de dolari - o sumă care l-a consacrat drept cel mai scump manuscris vândut vreodată la licitație.
Codexul a deținut recordul mondial pentru cea mai scumpă carte vândută la licitație până în 2021, când a fost depășit de un exemplar rar al Constituției Statelor Unite.
Christie’s a stabilit recorduri și la capitolul bijuterii, spre exemplu colierul de jad Hutton-Mdivani, vândut în 2014 pentru 27,4 milioane de dolari, diamantul incolor Winston Legacy, adjudecat în 2013 pentru 26,7 milioane și inelul cu diamantul roz Marie‑Thérèse, provenit din colecția reginei Maria Antoaneta și vândut în 2025 pentru 13,98 milioane de dolari.
Povești și detalii picante a la Christie’s
Dincolo ca faima numelui Christie’s să devină sinonimă cu opere de artă adjudecate pentru sume fabuloase, casa de licitații a fost martora unor episoade tragice din viața familiilor aristocratice britanice. Adesea istoria aristocraților se desfășura direct sub privirile publicului. Astfel, în 1848, dificultățile financiare ale celui de-al doilea duce de Buckingham și Chandos au dus la dispersarea colecțiilor de la Stowe House, într-o vânzare Christie’s devenită senzația sezonului: timp de 40 de zile, mobilierul, tablourile, porțelanurile și obiectele de artă ale reședinței au fost scoase la licitație. Printre piesele remarcabile s-a numărat portretul lui William Shakespeare cunoscut drept Chandos Portrait, prima lucrare de artă achiziționată de National Portrait Gallery. Astfel, declinul și nenorocirea unei dinastii s-a transformat într-un spectacol public, iar obiectele unei reședințe grandioase au pornit, fiecare, spre o nouă poveste.
Un episod și mai controversat pentru Christie’s a fost și cel din mai 2023, atunci a obținut la Geneva un rezultat record de 202 milioane de dolari pentru vânzarea colecției de bijuterii a lui Heidi Horten. Strălucirea pieselor licitate a fost umbrită de proveniența controversată a averii familiei Horten. Helmut Horten și-a clădit imperiul în Germania nazistă, achiziționând afaceri evreiești confiscate sau vândute sub constrângere. În urma reacțiilor publice, Christie’s a anulat a doua parte a licitației.
Christie’s în epoca digitală
Pentru cei de la Christie’s timpul niciodată nu a rămas pe loc, iar casa a continuat să țină pasul cu modernitatea și tendințele tehnologice. Astfel, casa și-a extins universul dincolo de saloanele clasice. Christie’s a colaborat cu platforma OpenSea pentru prima sa licitație de NFT-uri desfășurată on-chain, cu tranzacții realizate prin blockchain-ul Ethereum. Astfel, din întâlnirea cu NFT-urile universul Christie’s s-a mutat în spațiul virtual, și o dată cu această schimbare, arta din sălile împodobite cu pânze și rame aurite a trecut în spațiul fluid al codului și al blockchain-ului.

foto „Everydays: The First 5000 Days” al artistului Beeple
În 2021, casa de licitații a marcat un moment de cotitură vânzând „Everydays: The First 5000 Days”, colajul digital al artistului Beeple, pentru 69 de milioane de dolari. Lucrarea nu putea fi atinsă sau atârnată pe un perete în sensul tradițional; ceea ce primea cumpărătorul era un token care certifica proveniența și dreptul de proprietate asupra operei digitale. Această nouă mișcare a Christie’s a readus în discuție întrebări mai vechi legate de vânzările de obiecte de artă la licitații, una dintre acestea fiind esențială: ce conferă, de fapt, valoare unui obiect - raritatea, povestea, autorul, proveniența sau dorința colectivă a celor care licitează pentru el?
Mai mult decât o ciocănire
Prestigiul Christie’s se construiește și în afara sălii de licitație. În jurul fiecărui lot se află cercetarea de proveniență, evaluarea, catalogarea și prezentarea către public. În acest univers, o semnătură, o notă într-un catalog vechi sau o fotografie de arhivă pot schimba felul în care este înțeleasă o piesă. Luxul nu înseamnă doar strălucirea obiectului, ci și accesul la povestea lui - cu toate golurile, întorsăturile și misterele pe care aceasta le poate conține.
De aceea, Christie’s rămâne fascinantă chiar și pentru cei care nu intenționează să cumpere vreodată un tablou de milioane. Este o scenă în care se întâlnesc arta, banii, istoria și vanitatea. Christie’s este locul unde trecutul intră în sală sub forma unui lot, iar viitorul lui se decide în câteva secunde. Iar când cade ciocănelul de licitație, nu se încheie doar o licitație: se schimbă proprietarul unei povești.
