Interviu de Bogdan Munteanu

Numeroase studii și sondaje prezintă deseori Sue­dia printre primele țări (de exemplu: corupție puțină, oameni mai fericiți), în timp ce România se găsește în partea de jos a clasamentului (corupție din plin, oameni mai degrabă nefericiți). Cum vi se pare țara noastră? Și vă rog să îmi răspundeți nu în calitate de diplomat, ci – să spunem – de expat obișnuit care trăiește în București.

Cred că România este o țară foarte interesantă și aștept cu nerăbdare să cunosc și să învăț mai mult din ceea ce are ea de oferit. Îmi voi petrece cât mai mult din timpul liber explorând zonele rurale atât de frumoase dar și viața culturală bogată a marilor orașe.

Vă puteți gândi la ceva anume la care românii se pri­cep foarte bine și suedezii ar putea învăța de la ei? Și viceversa?

Cred că mulți români sunt foarte talentați în ce privește limbile străine și cred că acesta este un lu­cru care ar trebui încurajat mai mult în Suedia. Exis­tă de asemenea acceptare și interes față de culturile diferite, fapt ce cred că este asociat cu numeroasele influențe exercitate din diverse zone de-a lungul is­toriei României. Suedezii au multe caracteristici care cred că ar fi de interes pentru români. Una dintre aces­tea o reprezintă structura de organizare non-ierarhică a companiilor private și a instituțiilor publice. O orga­nizare pe orizontală înseamnă mai multă autoritate delegată angajaților, ceea ce permite să se valorifice mai uşor creativitatea și cunoștințele întregului perso­nal. Angajații sunt încurajați să își spună opiniile și să contribuie eficient la derularea activității.

Oamenii din țara noastră se plâng încontinuu de lide­rii lor politici. Se întâmplă la fel și în Suedia sau relația dintre alegători și cei aflați la putere este diferită?

Cred că suedezii cer mult de la liderii lor politici și au foarte puțină toleranță față de orice încălcare a legii, mai ales față de faptele de corupție. Acesta este un lucru foarte bun și așa este corect și normal să fie. A reprezenta alegătorii reprezintă o imensă responsabi­litate și politicienii trebuie să își aducă aminte mereu că prioritatea lor este să îi servească pe cei care i-au votat în funcție în cel mai bun mod cu putință.

Ce este tipic suedez în privinţa atitudinilor oamenilor?

Este dificil să generalizez și suedezii sunt la fel de diferiți în viziunile și atitudinile lor ca orice altă națiune. Cred că un lucru bun în Suedia este egalitatea între bărbați și femei. Sigur că situația nu este perfectă dar, în general, este bine să fii femeie în Suedia. Alt lucru care îmi place este viziunea comună pentru un stat social puternic, în care educația este gratuită și toată lumea își poate permite servicii de sănătate. O altă pri­oritate a guvernului este atenţia şi îngrijirea adulțiilor și a copiilor cu dizabilităţi, astfel încât aceștia să poată avea o viaţă împlinită. Acest lucru înseamnă eforturi de a asigura accesul la servicii, dreptul la educație și locuri de muncă adaptate la nevoile acestora.

Unele naţiuni consideră că joacă un rol important la nivel global. Cred și suedezii la fel? Care sunt acele va­lori pe care oamenii cred că Guvernul lor trebuie să le apere pe scena mondială?

Suedia este activă pe scena internațională, se implică mult în UE și UN, în Cooperarea pentru Dez­voltare și promovarea comerțului liber. Există un consens general în Suedia pentru ca Guvernul nos­tru să promoveze respectarea drepturilor omului și a egalității dintre sexe. De fapt, actualul Guvern Suedez, care este în funcție din luna octombrie a anului trecut, promovează o politică externă feministă. Acest lucru înseamnă o perspectivă a egalităţii de şanse între sexe implementată în toate domeniile de politică externă din organismele în care Suedia este activă. Pentru mine este un aspect relevant! Alte aspecte importan­te pentru drepturile omului sunt drepturile copiilor, drepturile minorităților sexuale, libertatea de expri­mare etc. Bineînțeles că ne interesează foarte mult și democrația, transparența și buna guvernare.

Începând cu ultima jumătate a secolului XX și până în prezent, mulți oameni din toate colțurile țării au găsit în Suedia un adăpost sigur, astfel că 1,85 milioane din populația de azi a Suediei (19,6%) s-au născut în afara granițelor sau sunt născuți din părinți născuți în alte țări. Cum a evoluat socie­tatea suedeză în ultimele decenii de la omogenitate etnică la multiculturalitate?

Este adevărat că schimbarea a avut loc destul de rapid. A existat un acord politic puternic în rândul majorității partidelor din Su­edia cu privire la o politică generoasă pentru cei care cereau azil politic, iar ulterior, în ultimii ani, oamenii au venit să muncească aici. Societatea a beneficiat mult de pe urma competențelor acestor noi-veniți.

Mulți îi invidiază pe suedezi și consideră că aceștia trăiesc într-o societate perfectă. Care sunt disfuncționalitățile (poate nu foarte evidente) ce trebuie depășite în societatea suedeză?

Majoritatea suedezilor pe care îi cunosc sunt foarte deschiși la schimbare. Eu cred că acesta este un lucru bun pentru că majoritatea situațiilor pot fi îmbunătățite și societățile au nevoie constant să se schimbe și să facă față noilor provocări.

Legat de în­trebarea anterioară, o astfel de provocare ar fi o mai bună integrare în societate a celor care ajung in Su­edia și obținerea de locuri de muncă de către aceștia mai repede. O altă provocare este gestionarea senti­mentelor ostile imigranţilor din ce în ce mai eviden­te. Având atât de multe culturi, religii şi obiceiuri noi ajunse în Suedia odată cu imigranţii, apar invariabil neînţelegeri. Este o provocare pentru toți suedezii să învețe mai mult unii despre ceilalți și să promoveze toleranța.

Pe lângă suedezi, și alte naţiuni au economii prospere și sisteme politice stabile, dar suedezii par să fi găsit echilibrul corect dintre muncă și viața de familie. Exis­tă un secret pentru acest lucru?

De multă vreme, guvernele suedeze promovea­ză măsuri care ajută bărbații și femeile să poată com­bina munca și viața de familie. Făcând o comparație internațională, Suedia oferă concedii pentru creșterea copiilor care sunt plătite foarte generos, pentru am­bii părinți. De asemenea, avem un sistem excelent de îngrijire a copiilor subvenționat de stat și posibi­litatea obținerii de concediu plătit pentru situațiile în care copiii sunt bolnavi. Toate aceste măsuri con­tribuie la un procentaj foarte ridicat în Suedia al ma­melor active în câmpul muncii. Sigur că familiile tinere încă vor avea dificultăți să mențină un echilibru între muncă și viața de familie. Mă gândesc la propria mea experiență – am trei copii care acum sunt mari – când copiii erau mici, nu aveam prea mult timp liber în afa­ra serviciului și a familiei.

Îmi place schimbarea pozitivă pe care o văd în rândul colegilor mei bărbați, și anume că sunt din ce în ce mai implicați în viețile copiilor lor și este perfect normal pentru ei să îm­partă concediul parental împreună cu mamele și să aibă grijă de copii când aceștia se îmbolnăvesc. Cred cu tărie că o societate egală aduce câștiguri deo­potrivă bărbaților, femeilor și copiilor!

Jumătate din populația suedeză ia parte la activități sportive, dar cât de viu este interesul față de muzică și artă în Suedia de azi?

Este foarte mare de când grupul de succes ABBA a devenit popular peste tot în lume acum 40 de ani și de atunci am avut un flux constant de muzicieni recunoscuți la nivel internațional, precum Ace of Base, Roxette, Swedish House Mafia și mai nou DJ Avicii. O mare parte dintre suedezi cântă într-un cor și există tot felul de evenimente pentru publicul entuziast. Pe timp de vară, suedezii au ocazia să cânte împreună cântece populare vechi și noi – este ceea ce noi nu­mim „allsång“ – în săli de concerte în aer liber. „Allsång på Skansen“ în Stockholm și „Lotta på Lisseberg“ în Gothenburg sunt două astfel de emisiuni televizate care se bucură de foarte multă popularitate.

În ce privește arta, numărul tinerilor pictori, re­gizori de film și alți artiști creativi și talentați este în creștere. Două nume ale scenei artistice sunt ti­nerii Klara Lidén și Nathalie Djurberg și există mulți alții. Filmul suedez îl are pe Roy Andersson care a câștigat Leul de Aur la recentul Festival de Film de la Veneția 2014 cu filmul „Un porumbel pe-o ramu­ră reflectând la existență“. Suedia are și foarte mulți regizori de filme documentare care sunt foarte talentați.

Care sunt cele mai reprezentative bunuri culturale provenite din Suedia contemporană pe care le-ați pune într-o capsulă a timpului ce va fi deschisă peste 100 de ani?

Este greu de ales! Poate că aș pune un ceas de la Sjöö Sandström, vreo două rochii ale designerului Ida Sjöstedt și brand-ul ALTEWAISAOME. O sticlă de whisky din Mackmyra și câteva obiecte de sticlă de la Orrefors și Kosta Boda. Poate niște muzică înregistrată de Tove LO și alții și câteva poveşti poliţiste suedeze scrise de, să zicem, Henning Mankell și Stieg Larsson. Aș adăuga și câteva produse casnice și mobilier cu de­sign suedez, poate un obiect creat de Monica Förster care se inspiră din meșteșugurile Sami. Apoi aș adăuga câteva filme suedeze de genuri diferite; documentare, cum este „În căutarea lui Sugarman“, „Palme“, filmul din trilogia Millennium „Fata cu un dragon tatuat“, și altele.

Dacă nu v-ați fi născut în Suedia, care ar fi fost următo­rul cel mai bun loc în care să vă nașteți?

Este imposibil de zis, pentru că sunt atât de multe țări care îmi plac. Dacă chiar ar trebui să aleg, cred că Franța – pentru că iubesc bucătăria franțuzească și va­rietatea și frumusețea peisajelor din această țară.