de Simona Vilău

Pe plan internațional, 2013 este anul în care Victor Man este desemnat „Artistul Anului 2014” de către Deutsche Bank, iar Pavilionul României la Biena­la de la Veneția are un succes nemaiîntâlnit până astăzi. La Paris, la Fundația Louis Vuitton, se întâmplă Scènes Roumaines, o expoziție/selecție românească ce se vrea rele­vantă, dar în același timp exclusivistă, pentru situația actuală a artei din România.

Geta Brătescu, Ștefan Bertalan și Andra Ursuța sunt selectați în expoziția tematică a Bienalei de la Veneția, „Il Pa­lazzo Enciclopedico”, curatoriată de Massimiliano Gioni, iar Adrian Ghenie stabilește un record personal de vânzări la Sotheby’s, cu lucrarea „Dr. Mengele 2”, în februarie 2013. De asemenea, artiștii români Diet Sayler și Romul Nuțiu obțin re­zultate impresionante la Christie’s Londra, în licitația din 24 septembrie 2013.

În plan social, cea de-a doua jumătate a anului a fost dominată de protestele societății civile împotriva proiectului Roșia Montana Gold Corporation sau a exploatării gazelor de șist la Pungești, Vaslui de către Chevron, iar artiștii angajați social sau preocupați de ecologie au fost în piață și s-au de­dicat trup și suflet acestor cauze nobile, atât prin prezență fizică, cât și prin mesajele puternice de pe rețelele de sociali­zare. Dan Perjovschi a fost și de data aceasta cel mai fervent susținător al acestor voci și a realizat o demonstrație vizuală memorabilă, prin desenele sale pline de tâlc și ironie amară, ce au circulat liber pe paginile susținătorilor unui mediu cu­rat și al unei politici transparente și democratice.

Cele două fenomene ale societății contemporane, comerțul elegant și intelectualizat, dus la cel mai înalt ni­vel al pieței, pe de o parte, și activismul social, pe de alta, au neașteptat de multe puncte tangente, din simplul motiv că ambele își doresc, grosso modo, o lume armonică, ideală, meritocratică, în care valorile și adevărul primează. Motive­le și combustibilul diferă, însă, aici apărând disonanțele și conflictele dintre cele două zone, care adesea se autoinclud într-un război tăcut.

Dintre spațiile active în 2013 (și nu numai) la București, amintesc expozițiile Spațiului Platforma și ale Salonului de Proiecte, din cadrul Anexei MNAC. Erosion, after Continental Drift Theory, cea mai recentă expoziție personală a lui Ci­prian Ciuclea a fost unul dintre evenimentele emblematice ale Platformei în 2013, iar Salonul de Proiecte a găzduit (cel puțin) o expoziție memorabilă – Ioana Nemeș, Sometimes We Shouldn’t Pretend Everything Is OK, un in memoriam etalon pentru o pierdere prematură. Pavilionul a găzduit două eve­nimente reprezentative – Common Nostalgia, curator Eugen Rădescu și Afluența clasei muncitoare de la diferențiere la colectivism (Despre modă și politica esteticii), curator Răzvan Ion, expoziții care pun în discuție problematici paradigmati­ce dinăuntrul și dinafara sistemelor contemporane.

Muzeul Național de Artă Contemporană a găzduit două expoziții emblematice pentru scena artistică actuală – Q.E.D. – Mircea Cantor, îngrijită de Mihai Pop și Raluca Velisar și Good Girls. Memory, Desire, Power, curatoare Bojana Pejić și Olivia Nițiș. Prima reflectă cariera unuia dintre cei mai vizi­bili artiști români pe scena internațională, iar cea de-a doua problemele recurente și spinoase ale societăților patriarhale, în care adesea se regăsește și lumea noastră.

Dan Beudean a fost unul dintre finaliștii Strabag Art Award 2013, un premiu oferit artiștilor tineri din Europa Cen­trală și de Est, iar Cătălin Petrișor și Carmen Dobre s-au numă­rat printre finaliștii Celeste Art Prize, o competiție care a avut loc la Roma în decembrie 2013.

Spațiile alternative au fost și în 2013 la înălțime, Galeria 26 a găzduit o serie de expoziții personale proaspete, ale unor artiști ca Adrian Popescu, Geor­ge Roșu, Botond Reszegh, Iulia Nistor, Florin Pantilimon; Calup a găzduit o serie de artiști alternativi în ascensiune, ca Lea Rasovszky sau Adrian Preda, iar Parcarea Ciclop de pe Bulevardul Magheru a fost destinația graffiti-ului și street art-ului pentru o perioadă.

Dintre evenimentele galeriilor de portofoliu, amintim expozițiile Dumitru Gorzo – Din dragoste la H’art Gallery, Zsolt Berszan – ABlackJECTION la Anaid Art Gallery, Anca Benera & Arnold Estefan – Compensation for the Lack of Re­sources, la Ivan Gallery, Belu-Simion Făinaru – 4 Pereți Sparți, la Anca Poterașu Gallery, Adriana Elian – Sentimental Stuff la 418 Contemporary Art Gallery, Dorin Crețu – Pictură la Ann Art Gallery și multe altele. Galeria Calina din Timișoara a găzduit o serie de expoziții dinamice, îngrijite de curatori de renume, dintre care amintim Nomade au Sahara, Cristian Răduță, curatoare Liviana Dan.

Un alt spațiu dinamic din București este Aiurart, unde au avut loc evenimente la fel de inedite, ca Mutation – Dan Pierșinaru, Casa Regală Ionescu, curator Erwin Kessler sau pro­iectul Ioanei Ciocan, intitulat Sculptură în plein air-ul Aiurart.

Din seria expozițiilor retrospective, nu putem să nu menționăm Orașul văzut de generația 80, curator Adrian Guță la Victoria Art Center sau Horea Paștina și Marin Ghera­sim la Sala Dalles.

În materie de carte de artă, 2013 e marcat de apariția controversatului și comentatului volum X20. O radiografie a artei românești după 1989, semnat de Erwin Kessler și publi­cat de editura Vellant. Și povestea continuă în 2014.