În contextul actual, care sunt caracteristicile pieței de artă și cum vedeți evoluția acesteia în România?

În 2016 piața de artă a înregistrat o creștere de aproximativ 60% față de anul 2015; creștere amplificată în cel de-al patrulea trimestru (octombrie-decembrie 2016). Criza mondială a fost resimțită și pe piața românească de artă, iar în perioada 2014-2015 am observat o stagnare în anumite sectoare și o restrângere a volumului tranzacțiilor în altele.

Către sfârșitul anului 2016 piața de artă a revenit la valorile din 2013, iar anul 2017 se întrevede a fi un an care va continua tendințele anului trecut.

Casele de licitații reprezintă, în continuare, motorul pieței de artă din România. Cum rămâne însă cu galeriile de artă, târgurile și vânzările private?

Într-adevăr, aproximativ 70% din vânzările obiectelor de artă se realizează prin licitație publică, în timp ce 30% prin galerii, vânzări private și târguri de artă. Structura pieței de artă le include pe toate acestea, fiecare dintre ele având un rol important în dezvoltarea pieței românești de artă. Târgurile de artă sunt o manifestare colectivă a pieței galeriilor de artă, iar vânzările acestora sunt incluse în segmentul volumului de tranzacții ale galeriilor. Avem de-a face, în primul rând, cu târguri locale, cum este Pavilionul de Artă București – Art Safari, cel mai mare eveniment de artă din România, care a înregistrat în 2016 aproximativ 25.000 de vizitatori. Și, în al doilea rând, avem târgurile regionale/europene, mai frecventate de către galeriile românești precum: Vienna Contemporary/Viena; FIAC/ Paris, ARCO/Madrid.

Majoritatea galeriilor de artă contemporană sunt concentrate în București, Cluj și Timișoara. În ceea ce privește vânzările publice de artă și obiecte de colecție, 5 case de licitație au adus României în 2016 un volum de vânzări de aproape 9 milioane de euro.

În ordinea volumului de vânzări, casele consolidate în piață sunt: Artmark, Alis, Goldart, Lavacow și Quadro. Vânzările private, realizate prin dealeri, dețin un procent de aproximativ 10% din piața de artă, foarte puțini dintre aceștia fiind înregistrați și autorizați.

Piața de artă este accesibilă tuturor? Dacă am vrea să facem o investiție, către ce categorii de artă ar trebui să ne orientăm?

La o primă vedere, piața pare scumpă, dar în realitate accesul în piață este relativ ieftin, chiar și pe zona de artă plastică (pictură, grafică, sculptură). Pentru cei interesați de tablouri de patrimoniu, media tranzacțională este de aproximativ 2.000 de euro, în timp ce aproape 80% dintre piesele de pictură sunt puse în vânzare cu prețuri de pornire între 300 și 800 de euro. Pe de altă parte, iubitorii obiectelor de artă decorativă de epocă/retro pot găsi mobilier, lămpi, bijuterii, ceasuri și genți la prețuri semnificativ mai avantajoase în piața de artă, unde beneficiază de minimul încurajator al prețului de pornire în licitație sau de prețul negociabil al galeriilor, obținând uneori obiecte de artă sau colecții valoroase. Dacă ar fi să vorbim de investiția în artă, valoarea artei contemporane crește în timp și poate reprezenta o extraordinară oportunitate de investiție, cu riscuri minime. Beneficiind de sfatul unui consultant priceput, achiziționarea unei colecții de artă contemporană poate aduce în timp beneficii mai mari decât în alte piețe convenționale.

Christ [începutul anilor 2000], ADRIAN GHENIE, n. 1977, Baia Mare ulei pe carton, 43 × 32 cm

Am văzut evoluția pieței de artă din ultimii ani și nu putem să nu ne întrebăm: cum va arăta viitorul/care sunt tendințele pentru piața de artă din România?

Se pare că anul 2017 va fi un an bun, propice dezvoltării pieței de artă românească. Observăm deja o creștere a pieței de artă contemporană, stimulată de numărul din ce în ce mai mare de galerii și evenimente de artă contemporană românească, de remarcarea artei vizuale românești pe piața europeană și internațională, precum și de întinerirea vârstei colecționarilor. Observăm că din ce în ce mai mulți tineri devin interesați de fenomenul artei actuale românești, iar artiștii români nu mai sunt figuri necunoscute pentru piața internațională. Apariția muzeelor private de artă contribuie la dezvoltarea pieței de artă și la educația artistică a publicului. În toamna anului 2017 ne vom bucura de primul muzeu privat de artă contemporană în București, MARE, urmat de alte câteva muzee: unul de artă de patrimoniu, în Târgu-Mureș, altul de artă contemporană în Cluj și un muzeu de artă românească importantă, în București. Totodată, există un interes al pieței europene de artă de a integra piața românească de artă, interes manifestat prin: deschiderea d către galeriile românești de artă contemporană a unor filiale în diferite orașe europene, în special Berlin; colaborări frecvente între galeriile românești și omoloage europene, dar și muzee europene de artă, către care ajung expoziții local-concepute ale unor artiști români, fie ei de patrimoniu, avangardă ori contemporană. Nu putem exclude nici ofertele de achiziție ori francizare, care vin către piața românească de artă, adresate marilor jucători din piața românească de artă.