Actul
de donație a inclus şi casa în care a locuit colecționarul, construită după
planurile arhitectului C.D. Galin pentru a servi atât ca locuință, dar şi ca
spațiu de expunere a operelor de artă. Colecția era deschisă pentru amatorii de
artă o zi pe săptămână încă din 1942, an în care casa a fost terminată. Construcția
a fost extinsă ulterior, în 1957, cu scopul de a lărgi spațiul de expunere. Muzeul
Zambaccian a fost inaugurat în martie 1947, iar pentru eforturile şi
generozitatea sa colecționarul a fost decorat de către Regele Mihai. Colecția
se distinge în special prin calitatea deosebită a lucrărilor de artă românească.
Acestea oferă o imagine sintetică a evoluției artei româneşti, din a doua jumătate
a secolului XIX până la mijlocul secolului următor. În patrimoniul muzeului se
află picturi semnate de Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian,
Jean Al. Steriadi, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Nicolae Dărăscu, Theodor
Pallady, Iosif Iser, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian,
Alexandru Padina, Ion Ţuculescu. Deşi restrânsă, selecția de sculptură include
lucrări ale unor mari maeştri: Dimitrie Paciurea, Oscar Han, Corneliu Medrea,
Ion Jalea, Constantin Brâncuşi Din colecția de artă românească se remarcă lucrările:
Iarna la Barbizon de Andreescu, Intrarea în pădurea Fontainebleau de
Grigorescu, pânzele Trandafiri albi şi Lăutul de Luchian, Capul de copil de
Brâncuşi sau Portretul lui Zambaccian de Corneliu Baba. O atracție importantă a
muzeului o reprezintă sala unde sunt expuse cele 19 pânze aparținând maeştrilor
şcolii ranceze: Delacroix, Corot, Renoir, Sisley, Pissarro, Cézanne, Picasso,
Matisse, Bonnard, Utrillo, Marquet, Laprade, Campigli. Zambaccian era un mare
admirator al impresioniştilor şi deosebit de mândru de colecția sa de artă
franceză – care reprezintă cea mai substanțială grupare de pictură franceză din
această perioadă dintr-o colecție românească. Din aceasta fac parte: un Portret
de fată de Cézanne – o operă mai puțin cunoscută a artistului dar de bună
calitate, Pod peste Sena de Alfred Sisley, un Portret de fată de Pissarro, două
mici pânze din ultima perioadă a lui Auguste Renoir (Nud, Femei la scăldat).
Lui Zambaccian i se datorează prezența singulară în colecțiile româneşti a unei
lucrări de Picasso, a unui Derain şi a două peisaje de Utrillo. Matisse,
colegul de generație şi prietenul lui Theodor Pallady, este prezent în colecție
cu un Nud în atelier de dimensiuni relativ mari, o lucrare al cărei rapel în creația
lui Pallady este evident.
